Cancelarul german Olaf Scholz a apărat din nou decizia SUA de a furniza controversatele muniții cu dispersie Ucrainei, dar în același timp a subliniat importanța unui tratat internațional care să interzică acest tip de arme, relatează dpa, preluat de Agerpres.
Guvernul SUA „a luat o decizie care nu ne aparține, dar pe care a luat-o în mod suveran”, a declarat Scholz. Cancelarul a subliniat că, în caz contrar, SUA ar putea să nu fie în măsură să furnizeze suficiente muniții Ucrainei, care luptă împotriva unei invazii rusești.
Cu toate acestea, Scholz a declarat că Convenția internațională privind munițiile cu dispersie, pe care Germania a semnat-o, este „de mare importanță” și că este foarte îngrijorat de impactul potențial al bombelor cu dispersie neexplodate asupra civililor mult timp după ce războiul se va încheia.
La aproape 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, alertele privind bombe neexplodate rămân relativ frecvente în Germania, a precizat Scholz.
„Și de aceea este o preocupare foarte justificată pe care o urmărim prin această convenție. Și mă simt, de asemenea, responsabil față de ea”, a afirmat Scholz.
Nici SUA, nici Ucraina și nici Rusia nu au semnat convenția, care urmărește să scoată în afara legii munițiile cu dispersie. Armele sunt bombe care explodează deasupra unei ținte, împrăștiind un număr mare de explozibili mai mici. O mare parte dintre acestea nu explodează, dar rămân o amenințare pentru viitor.
Scholz, între timp, a dat asigurări că Germania intenționează să cheltuiască mai mult pentru apărare, având planuri pe termen lung de a finanța armata cu 2% din produsul intern brut (PIB).
„Am decis că vrem să cheltuim acești 2% pentru apărarea Bundeswehr-ului”, a declarat Scholz, referindu-se la armata germană. „Anul viitor vom realiza acest lucru pentru prima dată din fondurile bugetare și din fondul special”.
Germania a creat un fond special de apărare în valoare de 100 miliarde de euro la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina pentru a rezolva deficiențele urgente ale armatei sale. Orientările NATO cer membrilor Alianței să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv pe care Germania nu l-a mai atins de la sfârșitul Războiului Rece.
Scholz, în cadrul conferinței sale de presă estivale de vineri, la Berlin, s-a angajat să mențină în viitor cheltuieli mai mari pentru apărare: „Și repet acum ceea ce am spus de multe ori: Acest lucru va rămâne valabil chiar și atunci când activele speciale vor fi fost epuizate”.
Membrii NATO și-au reiterat angajamentul de 2% la summit-ul Alianței de la începutul acestei săptămâni din Lituania. Cheltuielile pentru apărare au fost un punct de dispută în cadrul NATO de ani de zile, SUA, în special, îndemnând Germania și alte țări europene bogate să cheltuiască mai mult pentru armatele lor.
