Șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, avertizează că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure

Şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, aflată în vizită la Kiev, a avertizat marţi Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care ar avea consecinţe grave dacă s-ar produce, apreciind ca inacceptabilă desfăşurarea trupelor ruse la graniţă, informează AFP, potrivit Agerpres. 

„Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure. Întărirea dispozitivului militar rusesc în jurul Ucrainei este inacceptabilă. Rusia este agresorul şi trebuie să facem în aşa fel încât să fim alături de Ucraina” a declarat Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Mai mult, aceasta a subliniat că singura calea viabilă pentru a ieși din criză este ca Rusia să aleagă dezescaladarea şi să înceapă un „dialog serios”. 

„Canada este alături de aliații săi pentru a sprijini o Ucraină puternică și independentă”, a scris șefa diplomaţiei canadiene, pe Twitter, după o întrevedere cu Dmitro Kuleba și președintele Volodimir Zelenski.

Ended the day meeting with my Ukrainian counterpart, Foreign Minister @DmytroKuleba, and Ukrainian President @ZelenskyyUa.

Canada stands with you, along with our allies, in support of a strong and independent Ukraine. pic.twitter.com/AEVWNjWZWk

— Mélanie Joly (@melaniejoly) January 19, 2022

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena.

Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.