Președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a susținut un discurs în cadrul summitului Tatra din Bratislava, Slovacia pe 4 noiembrie 2015 în care a vorbit despre viitorul Uniunii Economice și Monetare europene.
Potrivit oficiului de presă al Consiliului, acesta a prezentat etapele cruciale care pot face Uniunea Europenă mai rezistentă pe termen scurt pentru stimularea procesului de convergență privind creșterea potențialului și competitivității în zona euro, dar și elementele vizionare pe termen mediu și lung.
Președintele Eurogrupului a vorbit, de asemenea, și despre nevoia de a găsi o modalitate pentru ca Uniunea Monetară să nu mai sufere șocuri asimetrice: „Desigur, în ultimii ani au existat diferențe în ceea ce privește performanțele economice în timpul crizei dar se pare că acestea au fost cauzate de erori de politici asimetrice. De exemplu, neglijarea politică a pieței imobiliare în plină expansiune în țara mea a cauzat în primul rând o explozie, apoi o implozie.”
În cadrul analizei pe care Dijsselbloem a realizat-o, acesta a luat în considerare contextul politic actual la nivel european pe care l-a considerat a fi unul provocator declarând că, în ciuda sensibilității fiscale resimțite datorită apartenenței la această Uniune Monetară, Pactul de Stabilitate și Creștere are tocmai rolul de a conferi o mai mare stabilitate, fiind înregistrate progrese considerabile începând cu anul 2008 în ceea ce privește bugetele, economiile, sistemele bancare.
Pentru a putea consolida capacitatea de absorbție a riscurilor și de a asigura construirea de instrumente de stabilitate, Dijsselbloem propune două metode. În primul rând, ducerea la final a proiectului privind Uniunea Bancară, văzută ca o metodă ce rupe cercul vicios dintre bănci și suverani și de a stabili o uniune care să lucreze la un nivel neatins precedent. În al doilea rând este vorba de piețe de capital mai unite și integrate care să fie complet funcționale și care să ajute la scăderea riscului cu ajutorul unei mai mari echități și legăturilor mai solide, ceea ce ar conduce la un instrument de absorbție a șocurilor.
Ca o remarcă finală, Dijsselbloem a declarat: „Divergența din prezent creează fragilitatea politică și economică pentru Uniune în ansamblul său și îi pune la încercare legitimitatea. Noi trebuie să corectăm această divergență și lansăm un nou proces de convergență, într-o mișcare ascendentă. Convergența nu înseamnă înlocuirea sistemelor naționale cu un sistem de drepturi depline ale UE, ci, mai degrabă, aceasta se traduce prin trecerea la cele mai bune standarde și prin reforma structurală a economiilor noastre pentru a îmbunătăți productivitatea și pentru a atinge o creștere durabilă pe termen lung.”
Toate aceste declarații au fost făcute în contextul în care există un trend al euroscepticismului tocmai datorită modului în care populațiile resimt reformele, mai degrabă austere și care duc la pierderea unor drepturi sociale.
Președintele Eurogrupului a reiterat faptul că politicile fiscală și economică vor rămâne interconectate cu viitorul model social și că va exista implicare din partea parlamentelor naționale pentru a putea dispune de legitimitate democratică și pentru redobândirea sprijinului public cu privire la zona Euro.
—
Material editat de Violeta Dan
.





