Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat miercuri, la deschiderea expoziției Black Sea Sea Defence and Aerospace, că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.
“Ne găsim pe timp de pace, dar realitatea curentă e marcată de complexe provocări de securitate. Prezentul e marcat de război. Prognoza include dezvoltări de scenarii, dintre care unele indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară. Pentru diminuarea acestei probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național, cât și aliat. Iată de ce apăsăm pedala apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare”, a afirmat generalul Vlad, în deschiderea BSDA 2024, cea mai mare expoziţie de apărare, aeronautică şi securitate din Europa de Est.
“Existența unor forțe cu o crescută capacitate de reacție dotată cu tehnică și echipamente eficiente reprezintă cheia de boltă a descurajării noastre naționale”, a spus generalul Gheorghiță Vlad, la evnimentul BSDA 2024, în prezența premierului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului Nicolae Ciucă.
Aceasta este a doua cea mai importantă luare de poziție a șefului Armatei, după ce afirma, în luna februarie, că legea privind pregătirea populației pentru apărare ar trebui modificată, astfel încât românii să fie instruiți și pregătiți în cazul unui război.
La momentul respectiv, liderii politici ai țări au îndemnat la prudență și au precizat că România nu se află în risc sau sub amenințare de război.
Între timp, Ministerul Apărării Naționale a lansat o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntari, fiind disponibile aproape 5.000 de locuri.
România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.
Sintagma “război” capătă astfel din ce în ce mai multe conotații din partea liderilor civili și militari europeni, , cu șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, solicitând o “transformare” a Alianței “privind capacitatea de luptă”, cu președintele francez Emmanuel Macron cerând industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, cu premierul polonez Donald Tusk precizând că ne aflăm în epoca “pre-război”, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, arătând că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”, cu șeful diplomației UE, Josep Borrell, indicând că “războiul nu va începe mâine”, dar “se profilează la orizont”, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctând că ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă și cu Marea Britanie care a anunțat că își pune “industria de apărare pe picior de război”.
