Connect with us

INTERVIURI

Interviu| Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al PPE: Manfred Weber este un candidat care cunoaște situația din România și care va lupta pentru un rol central al țării noastre în construcția europeană

Published

on

Manfred Weber este un candidat care cunoaște situația din România și care, dacă în urma alegerilor europene va deveni președintele Comisiei Europene, va susține ca România să aibă un rol central în construcția europeană, a declarat, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.roeuroparlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), purtător de cuvânt al PPE, acordat în marja lucrărilor Congresului Partidului Popular de la Helsinki.

VIDEO INTERVIU:

„Practic, începem campania pentru alegerile europarlamentare. Astăzi vom alege în mod deschis, democratic și transparent candidatul PPE pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Acest lucru este foarte important deoarece toate sondajele arată, la acest moment, că PPE va câștiga în Europa următoarele alegeri europarlamentare. Înseamnă că persoana pe care o vom alege noi astăzi drept candidat pentru poziția de președinte al Comisiei Europene va fi, într-adevăr, viitorul președinte al Comisiei Europene”, a declarat eurodeputatul, înaintea votului din Congresul PPE în urma căruia se va afla cine va intra în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Mureșan a precizat că au fost adoptate patru documente pragmatice – „prosperitate, siguranță, politică externă și sustenabilitate”- care vor constitui baza pentru programul electoral al PPE în cadrul alegerilor europarlamentare.

„Avem baza și vom trece la elaborarea sa alături de candidatul ales astăzi și vom prezenta la începutul anului următor cetățenilor din toată Europa”, a punctat eurodeputatul.

„Noi suntem în Parlamentul European cel mai mare grup politic, suntem la nivel european cea mai mare familie politică. Diversitatea în cadrul PPE există, e firesc să existe și partide de natură liberală, creștin-democrată, partide cu un filon conservator puternic. Trebuie să știți următorul lucru: la vot, în Parlamentul European, grupul PPE este grupul cu cea mai mare coeziune. (…) Suntem diverși, dar coerența în cadrul familiei noastre este mai bună decât în oricare alt grup politic”, a mai transmis Mureșan. 

„Au mai fost perioade în care PPE a deținut președinția tuturor instituțiilor Uniunii Europene, perioadă în care au avut loc două mari crize: cea economică și financiară și a migrației și refugiaților. Niciuna din aceste crize nu a fost generată de UE, dar în ambele noi am fost la guvernare și am avut responsabilitatea. În plenul Congresului PPE s-a spus foarte clar: au fost miniștri ai PPE care au scos țările din sudul Europei din criză. (…) Această responsabilitate am avut-o întotdeauna și am reușit să scoatem Uniunea Europeană întărită”. 

Manfred Weber va susține ca România să aibă un rol central în construcția europeană și va efectua, în timpul campaniei electorale, mai multe vizite în România.

„Românii trebuie să știe că Manfred Weber este un candidat care cunoaște situația din România, este interesat și va fi alături de noi, de europarlamentarii PNL, un bun reprezentant al intereselor României la vârful Uniunii Europene. Este un candidat carea vrea, ca noi, justiție, dreptate, bună guvernare. Este un candidat care vede în 27 de state membre ce înseamnă o țară bine guvernată. (…) Este un candidat care va lupta, alături de noi, pentru un rol central al României în construcția europeană, pentru o aderare cât mai rapidă a României la spațiul Schengen, pentru pregătirea aderării României la zona euro, două priorități naționale asumate și de președintele României în discursul din plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Manfred Weber vrea și o apropiere a Uniunii Europene de cetățeanul european, lucru foarte important și pentru noi, în România, ca oamenii să simtă că deciziile nu sunt luate undeva departe, la Bruxelles, ci cât mai aproape de ei. Manfred Weber va veni de mai multe ori în România pe durata campaniei electorale, nu vom avea evenimente politice numai la București, ci vom merge între oameni, în mai multe orașe ale țării”, a transmis europarlamentarul român. 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: În 2019, România a fost vocea Europei unite. Ne-am confruntat cu clișee, însă am fost foarte motivați. Trebuie să fructificăm capitalul pozitiv pe care l-am obținut în beneficiul României și al cetățenilor săi

Published

on

© European Union 2019

România a fost vocea Europei unite într-o perioadă nu tocmai simplă iar anul 2019, când România a asigurat prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene, a fost un moment de referință și un impuls de relansare, a afirmat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu eveniment acordat pentru CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Naționale a României, celebrată la 1 decembrie.

Ambasadorul Luminița Odobescu, diplomatul care a prezidat în primele șase luni ale anului toate reuniunile ambasadorilor țărilor UE destinate pregătirii politice a întrunirilor Consiliilor Afaceri Generale, a vorbit despre ”performanța dificil de egalat” a președinției române la Consiliul UE – 90 de dosare legislative finalizate în 100 de zile și a susținut că ”România trecut cu brio” testul maturității politice, diplomatice și administrative prin asigurarea acestei președinții.

Odobescu a recunoscut că s-a confruntat cu ”clișee și probleme de percepție” privind România în debutul președinției la Consiliul UE, însă a făcut un apel la conșentizarea și fructificarea ”capitalului pozitiv” pe care România îl deține după asigurarea unei președinții de succes. Ea a făcut referire, în acest context, la prioritățile noii Comisii Europene, proaspăt validată de Parlamentul European și de țările UE, precum și la dificilul dosar al viitorului buget multianual european, în cadrul căreia politiciile de coeziune și agricultură joacă un rol major în dezvoltarea României.


CaleaEuropeană.ro: România a asigurat, în prima jumătate a acestui an, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind pentru prima dată când țara noastră a deținut această responsabilitate formală, dar și oportunitate de influențare a procesului decizional european. Care ar fi principalele reușite, dar și ce s-ar fi putut face mai bine, la nivel european?

© Luminița Odobescu/ Facebook

Luminița Odobescu: 2019 reprezintă, fără îndoială, un an deosebit de important în parcursul european al României, iar pentru mine și colegii mei din Reprezentanța Permanentă la Bruxelles UE un reper esențial în cariera noastră diplomatică. Dacă privim retrospectiv, cred ca realizările din acest an ne dau mai multe motive de mândrie. Am gestionat Președinția Consiliului UE într-o perioadă dificilă, cu multe încercări și am atins o performanță dificil de egalat – 90 de dosare închise în 100 de zile, în domenii esențiale și cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. Conștienți de dificultatea contextului, am reușit să fim rapizi, creativi, pragmatici și, esențial, deosebit de motivați pe toată durata acestui exercițiu. Și nu o spun eu, o spun oficialii și colegii noștri de la Bruxelles și din capitalele europene. Mă întrebați ce se putea face mai bine la nivel european. Ca să vă răspund, trebuie să revin la contextul în care România a deținut Președinția Consiliului UE și aș aminti finalul de mandat al Parlamentului European și al Comisiei Europene, tranziția la noua legislatură, alegerile europene din mai, Brexit-ul și riscurile ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord, intensificarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual șamd. Consider că, în aceste condiții, am reușit să obținem rezultate bune, chiar foarte bune, aș spune, am venit cu idei și inițiative noi, nu am avut niciun moment de relaxare sau ezitare, dorind să arătăm mereu că se poate. Aș spune chiar că am reușit să mobilizăm Statele Membre și instituțiile europene și să finalizăm dosare care se negociau de mulți ani și unde, la început, ne-am lovit de scepticism că le-am putea avansa sau închide și amintesc aici, de exemplu, directiva gazului, directiva privind drepturile de autor sau regulamentul privind Garda Europenă de Frontieră și de Coastă.  

CaleaEuropeană.ro: Din această privință, a deținerii președinției Consiliului UE, 2019 a fost un an de vizibilitate pentru România. Summit-ul de la Sibiu, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, este un exemplu. Încheiem anul cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția română din 1989, parte a evenimentelor căderii Cortinei de Fier. Ce a câștigat România în acest an? A fost anul 2019 deopotrivă un capăt de linie pentru un drum început acum trei decenii și debutul unuia nou?

Luminița Odobescu: Suntem într-un an important, care a fixat câteva borne pozitive în istoria României din ultimii 30 de ani. Un lucru însă merită punctat – în cei 30 de ani de istorie post-decembristă, sentimentul care nu ne-a părăsit niciodată a fost această aspirație de integrare europeană și de a fi parte a unui sistem bazat pe valorile nealterabile. Încă de la începutul anilor `90, noi, românii am înțeles că este important să facem parte din această familie europeană, la fel cum am înțeles și nevoia de reformă și modernizare, iar toate eforturile au convers către aceste obiective. În acești 30 de ani am aderat la NATO și la Uniunea Europeană, am devenit un partener solid și de încredere, iar recent am exercitat cu succes Președinția Consiliului UE, fiind vocea unei Europe unite în momente nu tocmai simple. Așadar, nu aș considera 2019 un capăt de linie, ci, dimpotrivă, un moment de referință și, totodată, un impuls care să ne ajute să avansăm, să construim, să relansăm. Din punctul meu de vedere, Summit-ul de la Sibiu, din 9 mai, a fost unul dintre momentele de referință, când România a transmis explicit ce poate oferi și, în egală măsură, ce așteaptă de la Europa. În egală măsură, a arătat că România aduce în Uniunea Europeană o infuzie de energie pozitivă, de entuziasm, apropiere de cetățeni, spirit empatic. Conștienți de potențialul nostru, putem să proiectăm o serie de așteptări legitime, a căror concretizare depinde însă și de noi, de angajamentul și de consecvența cu care ne urmărim obiectivele, zi de zi, ceas de ceas. Trebuie, în egală măsură, să fim realiști și să recunoaștem că avem încă de lucru pentru a putea valorifica avantajele pe care le oferă calitatea de Stat Membru și, de asemenea, pentru a ne atinge obiectivele, inclusiv în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen sau la zona euro.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere calendaristic, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a coincis și cu finalul de mandat al Parlamentului European, actorul instituțional cu care țările UE negociază și creează legislație. Astfel, 90 de dosare legislative încheiate sub mandatul României au reprezentat un rezultat larg apreciat. De ce a fost importantă exercitarea cu succes a acestei președinții?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Un răspuns scurt la această întrebare este acela că Președinția Consiliului UE reprezintă, în primul rând, un examen, un test de capacitate pentru fiecare Stat Membru. Exercitarea unei Președinții mobilizează întregul palier politic, dar și cel administrativ, alături de misiuni diplomatice din Statele Membre. Cum este cunoscut, un rol central l-a jucat și Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles UE. Modul în care gestionezi o Președinție UE demonstrează nu numai nivelul de pregătire, de cunoaștere a dosarelor, dar și modul de adaptare rapidă la un nou rol. Practic, Președinția scoate statul care o exercită din zona clasică de promovare a agendei naționale și îl pune în situația, deloc ușoară, de a fi creativ în găsirea unor soluții care să faciliteze consensul între abordări nu de puține ori divergente, în Consiliu, între cele 28 de State Membre. Apoi, trebuie găsite soluții în negocierile cu Parlamentul European în baza unui mandat foarte strict acordat de Consiliu, urmând ca, după încheierea negocierilor, rezultatul să fie confirmat de Statele Membre. La aceasta aș mai adăuga efortul semnificativ în termeni logistici și organizatorici, unde nu poți da greș, mai ales că Președinția este responsabilă de organizarea a sute de întâlniri la Bruxelles și în țară. De asemenea, să nu uităm de rezistența la stres și chiar cea fizică, care își spun cuvântul atunci când stai în negocieri până dimineața, iar apoi, în câteva ore, intri în alte negocieri sau conduci reuniuni de Coreper, grupuri de lucru, iar seara coordonezi un eveniment important. Performanțele unei Președinții, felul în care aceasta face față acestui test, se traduc automat în capital de imagine și de încredere și influențează modul în care ești privit ca partener de negocieri. Pentru a exemplifica, punctez faptul că modul în care Președinția română a Consiliului UE a demarat negocierile, cu seriozitate și determinare, încă din primele zile ale lunii ianuarie, care au fost, aș spune, printre cele mai dificile, a generat un val de încredere și de susținere din partea instituțiilor europene, care ne-a ajutat ulterior să avansăm rapid și să funcționăm la parametrii optimi.

Totodată, trebuie să recunoaștem că ne-am confruntat, mai ales la debutul Președinției, cu clișee și probleme de percepție care ne-au îngreunat misiunea, de aceea cred că rezultatele pe care le-am obținut se traduc printr-un succes cu adevărat muncit.

Mai adaug faptul că Președinția este un exercițiu din care înveți enorm, care te face să evoluezi, iar asta o recunosc inclusiv statele care au exercitat în mai multe rânduri acest mandat.  

Aș rezuma spunând că, din prima și până în ultima zi, Președinția Consiliului UE înseamnă multă muncă și vizibilitate pe măsură, în care nicio greșeală nu trece neobservată. Imaginea și credibilitatea ta ca Stat Membru, ca administrație, depind de acest test și cred că rezultatele și reacțiile oficiale din Bruxelles și din capitalele europene au arătat că l-am trecut cu brio.

CaleaEuropeană.ro: Țara noastră s-a aflat în lumina reflectoarelor prin prisma deținerii acestei președinții. Pe de altă parte, în plan politico-instituțional, anumite provocări au continuat să atârne, iar riscurile au fost ridicate dacă luăm calcul fie și numai ultimul raport MCV. Felul în care România a gestionat acest mandat a schimbat ceva în materie de perceptie privind țara noastră? A înclinat balanța într-o lumină mult mai pozitivă privind rolul și angajamentul nostru european?

Luminița Odobescu: Da, categoric, modul în care România și-a îndeplinit acest mandat a schimbat multe în materie de percepție la Bruxelles, în capitalele Statelor Membre, în țările din Balcanii de Vest și vecinătate, în ochii partenerilor noștri transatlantici. Cred că a fost clar reflectată prin reacțiile, inclusiv publice ale înalților oficiali europeni, dar și prin modul în care vocea noastră este acum auzită atunci când ne susținem pozițiile.

De asemenea, angajamentul pro-european a fost mereu clar și fără echivoc, iar reacția cetățenilor români a consolidat acest lucru. Ne-am bucurat și de faptul că românii din instituțiile europene s-au simțit mândri de rezultatele Președinției și au susținut acest efort colectiv.

CaleaEuropeană.ro: Într-un interviu precedent acordat pentru CaleaEuropeană.ro ați afirmat că asigurarea primei președinții a Consiliului UE va fi un test de maturitate politică, diplomatică și administrativă. Activitatea derulată de diplomații români în timpul președinției, precum și ca parte a trio-ului de președinții pe care îl împărțim cu Finlanda și Croația, a fost pozitiv consemnată în instituțiile europene. A trecut România acest test?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Da, România a trecut acest test cu brio. Așa cum am menționat anterior, nu o spunem noi, o spun partenerii noștrii din Statele Membre, Comisia Europeană, Consiliu sau Parlamentul European. Nu cred că trebuie să fim modești, însă este necesar să conștentizăm că acest capital pozitiv pe care îl deținem după o Președinție de succes trebuie fructificat, în primul rând, în promovarea activă a intereselor României, mai ales că ne așteaptă o perioadă plină de provocări și de inițiative cu impact major. Vorbim despre propunerile în materie de schimbări climatice, așa-numitul ”Green Deal”, în materie de digital, inteligență artificială, stat de drept, politică externă șamd. Să nu uităm că avem încă un dosar extrem de dificil în fața noastră: viitorul Cadru Financiar Multianual, unde trebuie să valorificăm experiența dobândită în timpul Președinției. În al doilea rând, trebuie să fim activi și coordonați în promovarea românilor în diferite poziții în Comisia Europeană și în alte instituții. În egală măsură, trebuie să folosim experiența dobândită și în administrația românească pentru a consolida departamentele de afaceri europene din ministere.

Este esențial să rămânem pragmatici, să anticipăm, să înțelegem și să fim pregătiți pentru provocările de acum și cele din viitor. Președinția română a fost o etapă importantă, care a ridicat mult ștacheta, însă munca noastră continuă în ritm susținut.

CaleaEuropeană.ro: Care au fost cele mai importante provocări din 2019 pentru România în plan european și ce se prefigurează pentru 2020? Unul dintre dosarele pe care România și-ar fi dorit să genereze mai mult progres este, indiscutabil, cel privind viitorul cadru financiar multianual. Va reuși România să își bifeze obiectivele pentru ca anvelopele bugetare pentru coeziune și agricultură să nu sufere diminuări?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Anul 2019 a fost unul cu multe dificultăți, amintite deja, care au testat în mai multe rânduri unitatea din interiorul proiectului european. Referitor la Cadrul Financiar Multianual, un dosar extrem de complex și dificil, aș aminti că Președinția română a marcat un progres important – 10 acte legislative în care am ajuns la acord preliminar cu fostul Parlament European și obținerea în Consiliu a unui număr însemnat de mandate parțiale de negociere. Practic, Președinția finlandeză, căreia i-am predat mandatul la 30 iunie 2019, a putut începe negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual imediat după instalarea noului legislativ european, în baza documentelor și progreselor înregistrate de Președinția română.

Revenind la obiectivele României, precizez că, din punctul nostru de vedere, UE are nevoie de un buget ambițios, capabil să ofere finanțare adecvată pentru atingerea obiectivelor europene pe termen lung, asigurând, în același timp, un răspuns adecvat la noile provocări cu care se confruntă Uniunea. Nu trebuie să uităm și faptul că există o presiune generată de plecarea unui contributor important, Marea Britanie, de aceea trebuie să avem în vedere identificarea unor noi propuneri de resurse proprii, care pot genera venituri suplimentare la bugetul Uniunii.

Noile priorități trebuie abordate în complementaritate cu politicile tradiționale – coeziunea și Politica Agricolă Comună, care rămân esențiale în canalizarea eficientă a investițiilor europene. Coeziunea și agricultura sunt veritabile motoare de asigurare a convergenței economice, iar impactul lor major pentru comunitățile locale este incontestabil. De aceea, obiectivul nostru concret este să ne asigurăm că alocările pe cele două politici nu sunt afectate și că, în egală măsură, asigurăm flexibilitate și reguli mai simple de acces la aceste fonduri. Deja ne coordonăm strâns cu statele care au obiective și poziții apropiate, suntem activi în discuțiile cu Parlamentul European și colaborăm strâns cu membrii delegației române în legislativul european.

CaleaEuropeană.ro: La final, ce mesaj le puteți transmite de Ziua Națională a României cititorilor și următorilor CaleaEuropeană.ro, un public consacrat care a fost la curent, de cele mai multe ori în timp real, cu ceea ce România a făcut din poziția de președinție a Consiliului Uniunii Europene?

Luminița Odobescu: Este un prilej foarte bun să mulțumesc colegilor de la Calea Europeană pentru că ne-ați fost alături, zi și noapte, nu numai în perioada Președinției române a Consiliului UE, dar și în general, în timp real, cum spuneți. Cred că această complementaritate este foarte importantă. Apreciez în mod deosebit profesionalismul cu care urmăriți actualitatea europeană și informați publicul din România. Transmit mulțumiri și cititorilor Calea Europeană, care se informează în legătură cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles. Suntem alături de dumneavoastră în această preocupare constantă de a avea o societate corect informată și racordată la temele care se discută și se decid la Bruxelles și care ne influențează viața de zi cu zi în orice colț al Europei ne-am afla. La final, aș dori să urez tuturor din inimă ”La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România”. Vă asigur că plăcuța inscripționată cu ”România”, pe care o avem în față în fiecare zi, ne onorează și, în același timp, ne responsabilizează. Vă mulțumesc!

Continue Reading

Daniel Buda

INTERVIU Eurodeputatul Daniel Buda: ”Ar trebui găsite mecanisme și resurse necesare ca tăierile de păduri din România să se facă în limita legală”

Published

on

© Calea Europeană

În contextul în care în această sesiune plenară de la Strasbourg s-a dezbătut protejarea apărătorilor pădurilor și ai mediului în Uniunea Europeană, deputatul european Daniel Buda (PNL, PPE) a făcut referire și la situația României în acest sector.

În timpul interviului acordat corespondentului CaleaEuropeană.ro Daniel Buda a menționat că tăierea de păduri din România trebuie să se facă în limita legală: ”Ar trebui găsite mecanisme și resurse necesare ca tăierile de păduri din România să se facă în limita legală.”


Daniel Buda a afirmat că PNL a înțeles dificultatea acestui sector: ”Am avut discuții, iar proiectul  lege recent îi va proteja mai bine pe pădurari.”

Mai multe teme au fost abordat în interviu, precum probleme climatice sau fenomenul ”brain drain”.

Daniel Buda consideră că membrii Comitetului European al Regiunilor ar trebui ascultați cu atenție, pentru că ei comunică probleme reale chiar ”de la firul ierbii”. Astfel, deputatul european susține raportul primarului liberal, Emil Boc, privind ”Exodul creierelor în Uniunea Europeană”, raport deja adopatat în CoR.

Citiți și: Raportul lui Emil Boc privind ”Exodul creierelor în UE”, adoptat în Comitetul European al Regiunilor: Problema trebuie abordată urgent

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Hotelurile spațiale, destinație turistică în viitor. O companie din California promite că va inaugura în 2022 și 2027 două stații spațiale destinate atât turiștilor, cât și cercetătorilor

Published

on

© sceenshot video/ Gateway Foudation

O companie din Califormia plănuiește să construiască două hoteluri spațiale care ar urma să fie inaugurate în 2022 și 2027, anunță Digi24.

La hotelul numit Stația Aurora, programat pentru inaugurare în 2022, o noapte va costa 9 milioane și jumătate de dolari, de persoană.

Hotelul numit Stația von Braun va fi de fapt o uriașă roată plasată pe orbita Pământului, proiectată să producă diferite niveluri de gravitație artificială prin creșterea sau scăderea vitezei de rotație. Stația va fi proiectată pentru a găzdui atât cercetători, dar și turiști care doresc să experințeze atmosfera de pe o stație spațială, beneficiind de confortul pe care îl poate asigura un hotel, potrivit The Gateway Foudation. La capacitate maximă, vor fi 450 de persoane la bordul hotelului spațial.

Printre activitățile pe care turiștii le vor putea întreprinde la bord se numără basketball sau cățărări la gravitație redusă, conform lui Tim Alatoree, proiectant al stației von Braun, anunță ABC.

Pentru Stația von Braun nu a fost comunicat deocamdată un preț, dar dezvoltatorii complexului spațial spun că, în timp, o cazare nu va costa mai mult decât o călătorie pe un vas de croazieră sau la Disneyland.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending