Connect with us

INTERNAȚIONAL

SIPRI: Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut în 2020 cu 2,6% în ciuda reducerii PIB-ului global cu 4,4% pe fondul pandemiei COVID-19

Published

on

www.mediathek.admin.ch

Cheltuielile militare totale la nivel mondial au crescut anul trecut la 1981 miliarde de dolari, o creștere de 2,6% în termeni reali față de 2019, potrivit noilor date publicate luni, 26 aprilie, de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Cei mai mari cinci cheltuitori în 2020, care au reprezentat împreună 62% din cheltuielile militare globale, au fost Statele Unite, China, India, Rusia și Regatul Unit. Cheltuielile militare ale Chinei au crescut pentru al 26-lea an consecutiv.

Cheltuielile militare cresc în primul an de pandemie
Creșterea de 2,6 % a cheltuielilor militare mondiale a avut loc într-un an în care produsul intern brut (PIB) mondial s-a redus cu 4,4 % (proiecția din octombrie 2020 a Fondului Monetar Internațional), în mare parte din cauza impactului economic al pandemiei Covid-19. Ca urmare, cheltuielile militare ca pondere din PIB – povara militară – au atins o medie mondială de 2,4 % în 2020, în creștere de la 2,2 % în 2019. Aceasta a fost cea mai mare creștere de la an la an a sarcinii militare de la criza financiară și economică mondială din 2009.

Chiar dacă cheltuielile militare au crescut la nivel global, unele țări au realocat în mod explicit o parte din cheltuielile militare planificate pentru răspunsul la pandemie, cum ar fi Chile și Coreea de Sud. Alte câteva țări, printre care Brazilia și Rusia, au cheltuit mult mai puțin decât bugetele militare inițiale pentru 2020.

„Putem spune cu o oarecare certitudine că pandemia nu a avut un impact semnificativ asupra cheltuielilor militare globale în 2020”, a declarat Dr. Diego Lopes da Silva, cercetător în cadrul Programului SIPRI privind armele și cheltuielile militare. „Rămâne de văzut dacă țările vor menține acest nivel al cheltuielilor militare și în al doilea an de pandemie”.

Evaluarea SIPRI a arătat o creștere puternică a cheltuielilor militare ale SUA și în 2020, ajungând la o valoare estimată de 778 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 4,4 % față de 2019. În calitate de cel mai mare cheltuitor militar din lume, SUA au reprezentat 39% din totalul cheltuielilor militare în 2020. Acesta a fost al treilea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare ale SUA, după șapte ani de reduceri continue.

De asemenea, cheltuielile militare ale Chinei au crescut pentru al 26-lea an consecutiv, fiind cea mai lungă serie de creșteri neîntrerupte realizată de orice țară din baza de date SIPRI privind cheltuielile militare. Astfel, se estimează că cheltuielile militare ale Chinei, pe locul doi în lume, au totalizat 252 miliarde de dolari în 2020. Aceasta reprezintă o creștere de 1,9% față de 2019 și de 76% față de deceniul 2011-20. 

Totodată, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 2,5% în 2020, ajungând la 61,7 miliarde de dolari. Acesta a fost al doilea an consecutiv de creștere. Cu toate acestea, cheltuielile militare efective ale Rusiei în 2020 au fost cu 6,6% mai mici decât bugetul militar inițial, un deficit mai mare decât în anii precedenți.

Criza economică determină mai mulți membri NATO să depășească ținta de cheltuieli

Aproape toți membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au avut o creștere a poverii militare în 2020. Ca urmare, 12 membri NATO au cheltuit 2% sau mai mult din PIB pentru armata lor, ținta orientativă de cheltuieli a Alianței, față de 9 membri în 2019. Franța, de exemplu, al 8-lea cel mai mare cheltuitor la nivel global, a depășit pragul de 2% pentru prima dată din 2009.

„Deși mai mulți membri NATO au cheltuit mai mult de 2% din PIB pentru armatele lor în 2020, în unele cazuri, acest lucru a avut probabil mai mult de-a face cu consecințele economice ale pandemiei decât cu o decizie deliberată de a atinge ținta de cheltuieli a Alianței”, a mai declarat Lopes da Silva, cercetător în cadrul Programului SIPRI privind armele și cheltuielile militare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Continue Reading

SUA

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

Published

on

© The White House/ Flickr

Într-o convorbire telefonică, miercuri, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele american Joe Biden  i-a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra, informează un comunicat al Casei Albe.

Șeful de la Casa Albă a condamnat atacurile cu rachete lansate de Hamas și de alte grupări teroriste, inclusiv împotriva Ierusalimului și a Tel Avivului.

El a transmis sprijinul său de neclintit pentru securitatea Israelului și pentru dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a-și apăra poporul, protejând în același timp civilii. A transmis, de asemenea, încurajarea Statelor Unite pentru o cale spre restabilirea unui nivel durabil de liniște.

El și-a împărtășit convingerea că Ierusalimul, un oraș atât de important pentru credincioșii din întreaga lume, trebuie să fie un loc al păcii.

Totodată, l-a informat pe prim-ministru cu privire la implicarea diplomatică a Statelor Unite cu țările din regiune, inclusiv cu Egiptul, Iordania și Qatar, precum și cu oficialii palestinieni.

Cei doi lideri au convenit să mențină consultările strânse între echipele lor, care au inclus implicarea consecventă a miniștrilor de externe, miniștrilor apărării, șefilor apărării și consilierilor de securitate națională, și să păstreze legătura personal în zilele următoare.

Tensiunile și violențele dintre israelieni și palestinieni s-au intensificat după ce militanții celor din urmă au lansat rachete asupra Israelului luni seara, iar Israelul a răspuns lovind ținte în teritoriu. Au fost efectuate sute de atacuri aeriene și atacuri cu rachete.

Netanyahu a spus că guvernul își va folosi toată puterea pentru a proteja Israelul de dușmani din exterior și de cei care provoacă revolte în interior. Autoritatea Palestiniană a condamnat „agresiunea militară” a Israelului într-un tweet, spunând că „traumatizează o populație deja asediată de 2 milioane de oameni”, relatează Digi24.

Miercuri, militanții din Gaza au declarat că au lansat 130 de rachete asupra Israelului după ce avioanele de luptă israeliene au distrus a doua cea mai mare clădire din orașul Gaza. Aceasta avea 17 etaje și găzduia numeroase instituții media, magazine și apartamente.

Ministerul sănătății din Gaza, condus de gruparea militantă Hamas, susține că peste 360 ​​de persoane au fost rănite acolo de la începerea conflictului, și că 65 au murit.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Sondaj: Aproape jumătate dintre cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie se tem că respectarea drepturile lor se va deteriora

Published

on

© European Union in the UK/ Facebook

Aproape jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene care locuiesc în Marea Britanie sunt îngrijorați de perspectiva nerespectării drepturilor lor și se tem că nu vor mai fi trataţi la fel ca cetăţenii britanici în viitor, conform unui sondaj dat publicităţii joi, informează Agerpres.

Deşi majoritatea celor intervievaţi consideră că sunt trataţi identic cu cetăţenii britanici, 44% dintre aceştia nu sunt siguri că vor fi trataţi în mod egal în viitor, spune studiul realizat de Autoritatea Independentă de Monitorizare (IMA), o organizaţie specializată în protejarea drepturilor lor.

De asemenea, studiul indică și o lipsă de încredere în instituţii, exprimată de o minoritate semnificativă de cetăţeni europeni, a declarat Kathryn Chamberlain, directoarea generală a IMA.

Printre drepturile mai puţin cunoscute se numără şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, de care doar 48% sunt conştienţi, iar unul din zece respondenţi (11%) intenţionează să părăsească Marea Britanie după 30 iunie 2021, la sfârşitul perioadei de graţie pentru înregistrare.

Cetăţenii UE îşi păstrează aceleaşi drepturi de a trăi, a munci şi a beneficia de securitate socială în Marea Britanie după Brexit dacă au locuit în această ţară înainte de 31 decembrie 2020 şi se înregistrează într-un program, „Schema de soluţionare a UE”, înainte de 30 iunie.

În decembrie anul trecut, Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial, ce vizează garantarea unei serii de drepturi pentru cetățenii europeni și britanici, făcând trimitere la cetățenii europeni care lucrează, călătoresc sau se mută în Regatul Unit, precum și la cetățenii britanici care lucrează, călătoresc sau se mută într-un stat membru UE după data de 1 ianuarie 2021.

Studiul a fost realizat online, pe un eşantion de aproximativ 3.000 de persoane din 27 de ţări.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ42 mins ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA2 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE3 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE3 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ4 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.5 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending