Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, reliefează importanța absorbției fondurilor europene în evitarea recesiunii.
Într-o conferință de presă susținută la sediul BNR organizată pentru a prezenta raportul trimestrial privind inflația, guvernatorul BNR a estimat că inflația va ajunge la finalul acestui an la 8,8%, „probabil peste 9%”, cunoscând un vârf în luna septembrie, când rata inflația ar urma să fie de 9,7%.
„În primul trimestru al anului 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene. Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică, şi lipsă de presiuni inflaţioniste, şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”, a apreciat Mugur Isărescu.
El a constatat că „deficitul contului curent a continuat să se adâncească, inclusiv că urmarea deteriorării soldului de venituri secundare”.
În raportul trimestrial privind inflația, acesta arată că, după vârful din trimestrul trei al acestui an, rata anuală a inflației urmează să se reînscrie pe o traiectorie descendentă, urmând ca în trimestrul trei al anului viitor să se constate o scădere semnificativă.
„Pe termen scurt, traiectoria anticipată este influențată semnificativ de majorarea cotelor de TVA și a accizei (băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat) în august 2025, la care se adaugă însă și presiuni persistente din partea costurilor de producție cu materiile prime agroalimentare și a celor cu forța de muncă, a anticipațiilor inflaționiste și a episodului recent de depreciere a leului. Corecția pe termen mediu este determinată în principal de efectele consolidării fiscale asupra cererii de consum, în contextul reducerii veniturilor disponibile reale ale unei categorii largi de consumatori. Per ansamblu, traiectoria inflației de bază este determinată în principal de evoluțiile de pe plan intern, importanța relativă a factorilor externi fiind diminuată semnificativ”, subliniază BNR în raport.
Banca Națională a României explică că „gapul PIB este estimat la valori semnificativ mai negative decât în Raportul precedent, în principal ca urmare a impulsului fiscal prociclic mai restrictiv, asociat noilor măsuri de consolidare al cărui impact negativ este atenuat în foarte mică măsură de factori favorabili, precum absorbția anticipată, deși într-un ritm ușor mai temperat, a fondurilor europene <<Next Generation EU>>”.
„Totodată, efecte restrictive, dar de o magnitudine mult mai redusă, vor fi resimțite și din partea cererii externe, care rămâne deficitară, precum și a condițiilor monetare reale în sens larg. Traiectoria descendentă a gapului PIB este determinată de cea a gapului consumului populației, principala variabilă afectată de măsurile fiscale, în timp ce aportul exporturilor nete va cunoaște o corecție importantă, determinând și ajustarea deficitului extern”, subliniază BNR în raport.
Banca Națională a României prezintă și o serie de riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației:
Politica fiscală și cea a veniturilor:
- implementarea primului pachet de consolidare fiscală a redus o parte dintre riscurile asociate acestei politici față de Raportul precedent, însă persistă incertitudini legate de măsurile pe care autoritățile le vor adopta în perioada următoare
- ajustarea comportamentului agenților economici la măsurile fiscale implementate
- absorbția incompletă sau întârziată a fondurilor europene, relevantă inclusiv în contextul diminuării semnificative recente a alocării pe componenta de împrumut; riscurile de absorbție incompletă pe componenta de grant s-au redus în urma renegocierii PNRR, însă rămân importante
Evoluții din mediul extern:
- conflicte geopolitice fără semne de detensionare durabilă
- posibilă decelerare sau chiar stagnare a activității economice − creșterea aversiunii la risc la nivel global − programe de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii și a capacității de apărare
Prețurile materiilor prime, îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare:
- momentul finalizării schemei de plafonare a prețului gazelor naturale și nivelul ulterior al acestuia
- evoluțiile viitoare ale disputelor comerciale globale, chiar dacă acordul de principiu dintre SUA și UE este apreciat a fi temperat gradul de incertitudine
- volatilitate în cazul cotațiilor petrolului
- costuri asociate tranziției spre o economie verde
Piața muncii:
- presiuni în sensul creșterilor salariale dat fiind contextul inflaționist, dar transmisia va fi probabil temperată de deficitul de cerere, similar episodului 2010-2011 27
- persistența și eventuala accentuare a dezechilibrelor structurale
