Connect with us

COABITARE

Sondaj INSCOP: Președintele se menține la o cotă înaltă de încredere, iar 41.2% dintre români nu susțin demisia premierului

Published

on

INSCOP a realizat un nou sondaj din seria „Adevărul despre România“ în care a fost vizată încrederea românilor față de președintele Klaus Iohannis, percepția asupra demisiei premierului Victor Ponta, activitatea politică a acestui precum și a clasei politice, problemele pe care oamenii politici le au cu justiție, precum și problematica coabitării și aceea a schimbării de Guvern.

Foto: adevarul.ro

Foto: adevarul.ro

Astfel, după aproape două luni de la preluarea funcției de președinte, Klaus Iohannis își conservă popularitatea. 75,5% dintre români se declară mulțumiți de modul în care a început mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis. 12,9% declară că nu sunt mulțumiți de modul în care a început mandatul președintelui, în timp ce 11,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Chiar dacă este un indicator mai puțin riguros decât indicatorul ”încredere” care consemnează cifre ușor mai mici, nivelul de satisfacție față de activitatea desfășurată în debutul mandatului sugerează faptul președintele Iohannis se menține într-o perioadă de grație publică, lucru explicat atât prin absența oricăror contestări serioase la adresa inițiativelor sale, cât și prin grija noului președinte de a evita asocierea personală directă cu subiecte controversate (subiecte care nu au lipsit de pe agendă în această perioadă).

În contextul unei vizibilități extraordinare a actului de justiție în care sunt implicați oameni politici, românii manifestă atitudini foarte tranșante în legătură cu activitatea politică a politicienilor care au condamnări definitive în justiție. Astfel, 92,1% sunt de acord cu ideea că oamenii politici care au condamnări definitive în justiție trebuie să se retragă din viața politică.

Stilul consensual promovat de președintele Klaus Iohannis, dar și epuizarea publică după anii de război politic excesiv dintre președinte și premier pare a influența puternic opțiunile românilor în ceea ce privește colaborarea președintelui Iohannis cu premierul Ponta. Astfel, deși fac parte din tabere politice diferite, majoritatea românilor (62,1%) sunt de acord cu ideea că președintele Klaus Iohannis trebuie să lucreze cu Guvernul condus de Victor Ponta. Explicația pentru acest tip de răspuns este multiplă:

– după o perioadă lungă de război politic dur și la cel mai înalt nivel, care a epuizat nivelul de răbdare și toleranță al populației, românii nu mai doresc conflicte și tensiuni exacerbate între titularii principalelor funcții în stat

– electoratul lui Victor Ponta din urmă cu 2 luni alimentează bazinul susținătorilor unei colaborări instituționale corecte între președinte și premier

– o parte a votanților lui Klaus Iohannis respectă stilul consensual, instituțional promovat de președinte și reproduc opinii și comportamente specifice

– 25,3% nu sunt de acord ca președintele și premierul să colaboreze/lucreze, alcătuind nucleul dur al contestatarilor actualului guvern condus de Victor Ponta.

Majoritatea românilor (52,4%) sunt de părere că PNL trebuie să revină la guvernare în urma unor alegeri. 22,9% nu sunt de acord cu acest lucru, în timp ce 24,6% nu știu sau nu se pronunță asupra acestui subiect. Deși cea mai mare parte a respondenților susțin ideea alternanței la guvernare în urma alegerilor, există un grup important din populație care ar sprijini, probabil, și alte formule care să aducă PNL la guvernare.

Ipoteza demisiei premierului Victor Ponta din funcția de prim-ministru polarizează puternic opinia publică. Observăm practic două grupuri egale de populație care sunt de acord cu demisia premierului (41,8%), respectiv care nu sunt de acord cu demisia premierului Ponta (41,2%). 17,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ipoteza organizării de alegeri parlamentare anticipate nu se bucură de foarte multă popularitate. 33,4% sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 46,2% nu susțin această idee. 20,4% nu se pronunță deloc asupra acestui subiect.

La fel ca și ipoteza demisiei premierului Victor Ponta, comparația dintre primul ministru în funcție și premierul din umbră al PNL, Cătălin Predoiu, relevă o polarizare puternică a opiniei publice. 31,7% cred că reprezentantul PNL, Cătălin Predoiu ar fi un prim-ministru mai bun decât Victor Ponta, în timp ce 31,8% nu cred acest lucru. În acest caz, cei mai mulți dintre respondenți – 36,6% – par nehotărâți, refuzând să se pronunțe asupra subiectului. Una dintre explicațiile acesui bazin mare de non-răspunsuri este legată de notorietatea insuficientă a lui Cătălin Predoiu. Neștiind foarte multe lucruri despre unul dintre personajele măsurate, mulți respondenți refuză să facă o comparație în necunoștință de cauză.

În fine, tema moțiunii de cenzură provoacă păreri împărțite la nivelul populației. Aproape o treime dintre respondenți (29,6%) cred că PNL va reuși să dea jos Guvernul Ponta în urma unei moțiuni de cenzură. Puțin peste o treime din populație (36,6%) nu sunt de acord cu ideea că PNL va demite guvernul prin moțiune de cenzură. Și o altă treime (33,8%) nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Sondajul a fost efectuat în perioada 5-10 februarie în rândul a 1065 de persoane cu vârsta de 18 şi peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/- 3%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor care au fost selectaţi din 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, în 79 de localităţi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COABITARE

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta s-au întâlnit la Palatul Cotroceni

Published

on

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit astăzi cu premierul Victor Ponta la Palatul Cotroceni.

Această discuţie se înscrie în seria demersurilor instituţionale în sfera securităţii naţionale în conformitate cu atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României”, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Alte teme abordate în cadrul întâlnirii au fost stadiul atragerii de fonduri europene, precum şi modalităţile de îmbunătăţire a absorbţiei acestor fonduri”, se mai menţionează în comunicatul de presă.

pontaiohannis cotroceni

Potrivit înregistrării video transmisă de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a declarat în deschiderea întâlnirii cu reprezentanţii Executivului că a dorit să aibă o discuţie, pentru pregătirea deplasării pe care o va face, săptămâna viitoare, la Bruxelles.

 

 

.

Continue Reading

COABITARE

Iohannis, despre relaţia cu Ponta: Nu avem niciun fel de coabitare, pact sau înţelegere

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la relaţia cu premierul Victor Ponta, că nu are cu acesta niciun fel de coabitare, pact sau înţelegere, însă este normal să aibă discuţii regulate pe teme legate de bunul mers al României.

Foto: adevarul.ro

Foto: adevarul.ro

”Am vrut ca relaţia cu Victor Ponta să fie de lucru. Nu avem niciun fel de coabitare, de pact sau înţelegere. Mi se pare normal să vorbim fiindcă răspundem de bunul mers al României. Mi se pare normal să ne întâlnim atunci când situaţia o impune, dar nu pot să-mi imaginez cum pot lucra preşedintele şi premierul fără să discute”, a declarat Iohannis la Adevărul Live.

Acesta a precizat că de multe ori politicianul Klaus Iohannis are opinii diferite față de politicianul Victor Ponta.

Faptul că discutăm, și bine facem, nu înseamnă că avem aceeași părere. Nu se întâlnesc doi politicieni ca să discute doctrinar. Sunt lucruri pe care avem opinii total diferite. Asta nu înseamnă că nu voi lua atitudine atunci când se impune. Asta e funcția de arbitru. Dar un arbitru trebuie să arbitreze atunci când e cazul, nu să comenteze”, a conchis Klaus Iohannis.

 

 

.

Continue Reading

COABITARE

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu miniştrii Apărării, de Interne şi de Externe

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, luni, cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, cel de Interne, Gabriel Oprea şi cel de Externe, Bogdan Aurescu, discuţii vizând domeniile de care şeful statului este direct răspunzător, potrivit Constituţiei, au declarat pentru Mediafax surse politice.

Potrivit surselor citate, întâlnirea cu miniştrii Apărării, de Interne şi de Externe, prima din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis, vizează domeniile de care preşedintele României este direct răspunzător, potrivit prevederilor constituţionale.

iohannis facebook

Potrivit Constituţiei, preşedintele reprezintă statul român în străinătate şi încheie tratate internaţionale în numele României, după ce acestea sunt negociate de către Guvern.

În privinţa reprezentării internaţionale, Constituţia nu conţine prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp înainte de aderare, astfel că, în urma unor divergenţe între preşedintele şi premierul de astăzi, Traian Băsescu şi Victor Ponta, Curtea Constituţională a decis, în iunie 2012, că şeful statului participă la reuniunile Consiliului European, această atribuţie putând fi însă delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

Şeful statului este şi cel care acreditează şi recheamă, la propunerea Executivului, reprezentanţii diplomatici ai României. În acelaşi timp, reprezentanţii diplomatici în România ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

Constituţia prevede şi faptul că preşedintele este comandantul forţelor armate. În această calitate, el poate declara, după aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, iar în caz de agresiune armată împotriva ţării ia măsuri pentru respingerea acesteia.

Preşedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenţă. Şi tot el îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – autoritatea administrativă autonomă care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.8 hours ago

Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare

SĂNĂTATE10 hours ago

MedLife deschide calea pentru o medicină cu adevărat personalizată în România, prin achiziționarea celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus

ROMÂNIA10 hours ago

România se alătură, prin Exim Banca Românească, inițiativei UE de consolidare a comerțului cu Ucraina prin oferirea de garanții la export

MAREA BRITANIE11 hours ago

Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene

ROMÂNIA12 hours ago

Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului

POLITICĂ12 hours ago

Oana Țoiu și Mihai Jurca au discutat cu cu comisarul european pentru apărare despre contribuția industriei românești de apărare la securitatea europeană

ROMÂNIA12 hours ago

Noua ambasadoare a Germaniei în România, Angela Ganninger, are misiunea unei cooperări strânse Berlin – București “pentru o Europă unită și sigură”

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Norvegia investește 238 milioane de euro pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina

MAREA BRITANIE24 hours ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA4 days ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA2 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA3 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.3 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL4 weeks ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Trending