Connect with us

JUSTIȚIE

Monica Macovei: USL doreste anchetarea justitiei de catre Parlament

Published

on

Pe zi ce trece este tot mai clar ca USL doreste sa isi subjuge toate institutiile independente din Romania si sa suprime statul de drept, scrie europarlamentarul PDL, Monica Macovei, pe blogul său.

Prin votul privind infiintarea  unei Comisii parlamentare care sa ancheteze modul in care au cercetat procurii fraudele din timpul referendumului de demitere a presedintelui, comisia vrea de fapt ancheteze si sa judece procurorii, este de părere Macovei.

Redăm integral comunicatul remis presei:

”Pe zi ce trece este tot mai clar ca USL doreste sa isi subjuge toate institutiile independente din Romania si sa suprime statul de drept.

Senatorii USL au propus si votat ieri, 8 octombrie, infiintarea unei Comisii parlamentare de ancheta privind cercetarile procurorilor in dosarul fraudelor reclamate la referendum. Adica, parlamentarii USL vor sa ii ancheteze (ilegal) pe procurorii care ancheteaza (legal) reclamatiile de  frauda la referendum.  Stim din comunicatele DNA ca cel putin unul din dosare il priveste pe secretarul general al PSD, dl Liviu Dragnea, invinuit pentru infractiuni legate de referendumul din 29 iulie 2012 ( aici), iar altul pe deputatul PNL Teodor Atanasiu (aici).

Parlamentarii USL doresc investigarea procurorilor

Senatorii USL se contrazic flagrant si arata intentia lor reala: anchetarea procurorilor. Astfel, desi mentioneaza ca aceasta Comisie nu are ca scop anchetarea procurorilor, ci isi propune sa verifice sesizarile cetatenilor si autenticitatea lor, aceiasi senatori spun ca vor sa ia in considerare posibilele “fapte ilicite ale procurorilor”.

Cu alte cuvinte, Comisia parlamentara vrea ancheteze si sa judece procurorii, cu scopul (1)  de a isi scapa membri USL de ancheta prin intimidarea si amenintarea procurorilor, mai ales acum in timpul procedurii de numire a unor noi sefi la Parchetul General si DNA; (2) de a decredibiliza ancheta si pe procurorii care lucreaza in aceste dosare; (3)  de a minti opinia publica din Romania cu privire la scopul legitim si legal al acestor anchete, care nu este cum au votat oamenii, ci daca si cum s-au comis fraudele (4) de a-i minti si pe europeni ori americani pentru care frauda la alegeri/referendumuri nu este admisibila si este sanctionata penal, iar Parlamentul nu intervine in anchete.

Mai departe si mai grav: Comisia va putea solicita opinia unor specialişti din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale – adica MAI, condus de USL -, iar Senatul va putea cere tuturor organelor de stat, institutiilor si organizaţiilor sa puna la dispozitia Comisiei parlamentare orice informatie si documente care sunt de natura sa serveasca activitatile acesteia. Se intelege din context ca senatorii vor sa ceara si acte din dosarele procurorilor, daca nu cumva toate dosarele.

In schimb, nimeni nu a vazut vreo Comisie parlamentara de ancheta privind votul multiplu anuntat de Autoritatea Electorala Permanenta. Aici parlamentarii USL au tacut, lasand sa se inteleaga ca voturile multiple si turismul electoral sunt firesti, dar cercetarea penala a posibilelor fraude ar fi ceva grav. Nu este grava ancheta penala, este legala, grava este incercarea clara a politicienilor USL de a-i ancheta si judeca  pe procurorii care ancheteaza fraudele reclamate la referendum.

Incalcarea separatiei puterilor in stat

In plus, formarea acestei Comisii parlamentare de ancheta contravine principiului separatiei puterilor in stat, fundatia unui stat de drept si a democratiei.

Zilele trecut l-am auzit pe primul ministru Victor Ponta, reprezentant al puterii exeecutive, spunand ca CSM si procurorii independenti – potrivit Constitutiei si legii-  trebuie sa raspunda in fata Parlamentului. Astazi vedem ca majoritatea USL din Parlament, adica puterea legislativa, doreste sa traga la raspundere o categorie a magistratilor: procurorii. Am vazut in ultimul timp amenintari si insulte din partea USL si impotriva unor judecatori.

Asistam in acest moment la un asalt al celor doua puteri din stat controlate de USL, legislativa si executiva, impotriva oricarei institutii care se doreste si trebuie sa ramana independenta. Zilele trecute am vazut sugrumarea presei de catre USL prin restructurarile din TVR (aici), astazi asistam la un nou pas in procesul de sugrumare a justitiei in Romania.

 

Cine poate ancheta procurorii

Revenind la Comisia parlamentara de ancheta votata ieri, activitatea procurorilor nu poate fi verificata decat de Consiliul Superior al Magistraturii, orice amestec al politicienilor fiind contrar Constitutiei si legilor.

Daca parlamentarii USL au primit plangeri din partea cetatenilor, acestea trebuie transmise mai departe CSM sau conducerilor parchetelor vizate. Este singura cale legala si corecta. Cum am facut si eu in cazul familiei Vlase (aici).

 

Obiectivul Comisiei parlamentare de ancheta a activitatii procurorilor este bizar si abuziv, cat timp urmeaza sa fie audiate doar persoanele care au depus plangere, adica o singura parte. Procurorii nu pot fi chemati la ordine in Parlament, au aceasta garantie constitutionala, cu atat mai mult sa li se ceara acte din dosare, asa cum au scris in documentele formarii acestei Comisii parlamentarii USL.

Este vadit ca USL incearca orice demers care o poate aduce mai aproape de obiectivul ei final: sa puna stapanire pe justitie. Voiculescu a spus ca „nu avem toata puterea pana nu luam si justitia”. Opinia publica nu trebuie sa uite asta si trebuie sa fie vigilenta. Fara justitie libera in Romania, tara se va duce de rapa.

Controlul asupra justitiei se face de USL prin intimidari, amenintari, si controale abuzive asupra magistratilor.

Comisia inventata ieri de USL ne arunca inapoi in timp, la vremea partidului stat din perioada guvernarilor PSD, cand anchetele incepeau, se opreau ori aveau loc pe baza directivelor si bunului plac al conducerii PSD in frunte cu condamnatul Adrian Nastase, care da sfaturi USL din inchisoare.

USL propaga in continuare o minciuna si, mai mult, cauta „dovezi” care sa o sustina. Oamenii nu au fost anchetati pentru ca au mers la vot si nici pentru cum au votat, ci pentru ca exista sesizari ca votul la referendum a fost fraudat. Iar juramantul pe Biblie este prevazut de Codul de procedura penala si trebuie respectat. Reprezentantii USL, condusi de un fost procuror si “doctor” in drept, stiu perfect acest lucru, dar nu vor sa recunoasca, pentru ca ar insemna sa respecte legea. 

USL pare ca actioneaza dupa modelul unui “grup infractional organizat”, impotriva statului de drept, interesului public si a democratiei in Romania, dorind sa subordoneze institutii independente in stat unor interese de grup si/sau personale care vor sa scape de deciziile unor magistrati independenti.”

 

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, drept o “încurajare” propunerile avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a subliniat că după alegerile parlamentare va insista ca Ministerul Justiţiei să vină cu propuneri privind modificarea legilor justiţiei.

“Aceste propuneri sunt, şi nu întâmplător, exact lucrurile pe care le-am spus şi eu şi PNL şi societatea civilă când PSD s-a apucat să distrugă legile justiţiei, încercând să pună mâna pe justiţie. Mă bucură că avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are exact aceeaşi opinie pe care am avut-o şi eu. Poate va amintiţi, exact acestea au fost argumentele cu care am atacat, la vremea respectivă, modificările împinse de PSD la legile justiţiei. Este o încurajare pentru noi şi vă amintiţi că am spus acum câteva săptămâni că legile justiţiei în această toamnă trebuie să intre în discuţie şi trebuie să fi reparate. Eu voi insista şi cred că voi avea oarece succes ca imediat după alegeri de la Ministerul Justiţiei să apară propunerile pentru discuţia publică, baza discuţiei publice, pentru a repara legile justiţiei, pentru a reda viteză luptei anticorupţie, pentru a face procedurile transparente şi până la urmă pentru a garanta magistraţilor independenţa lor prevăzută în Constituţie”, a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice, cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România, sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Potrivit CJUE, concluziile avocatului general prezentate miercuri nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie.

“Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”, arată CJUE. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

Published

on

© curia.europa.eu

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

“Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

“În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite ‘ale justiţiei'”, reaminteşte CJUE.

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), “în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019”, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, “sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate miercuri, “avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România“.

Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru“, adaugă avocatul general.

“După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja”, se precizează în comunicat.

“Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale”, adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii “să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite”.

Concluziile avocatului general – se precizează în finalul comunicatului – nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: “Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi47 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA16 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă17 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.17 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL17 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.18 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending