Ministrul de externe al Franței a subliniat vineri că decizia privind o confruntare sau colaborare între Rusia și Occident îi aparține lui Vladimir Putin, în contextul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, urmează să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza din Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide. Acum mingea este în terenul lui Putin“, a lansat Jean-Yves Le Drian la portul de radio RTL, la două zile după ce SUA şi NATO au transmis răspunsurile lor la cererile ruseşti de garanţii strategice, în special privind neaderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.

“Oare chiar vrea el să fie cel care afirmă că Rusia este o putere a dezechilibrului sau este pregătit să meargă spre detensionare?“, s-a întrebat retoric ministrul de externe francez, care va efectua în curând o vizită la Kiev și apoi la București, pentru a demonstra solidaritatea Franței cu “prietenii români”.

“Îi revine lui Vladimir Putin să spună dacă vrea confruntare sau colaborare. Suntem pregătiţi de dialog, dar este nevoie de doi pentru a o face”, a spus el, după ce a avertizat că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2.

Însă, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că, ”dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina.

Aflat marți la Berlin, președintele Macron a confirma că va vorbi cu președintele Putin despre criza din Ucraina: “Nu putem decât să constatăm că Rusia este pe cale să devină o putere a dezechilibrului. (…) Dar nu trebuie să abandonăm dialogul cu Rusia. Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin pentru a face un bilanţ al întregii situaţii”.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. 

Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au purtat discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei, unde Franţa şi Germania au primit un ”semnal bun” din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea a fost ”dificilă”.

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat vineri că la întâlnirea pe care o va avea cu președintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare la Moscova va încerca să obțină suplimentarea cantității de gaze pe care Ungaria o primește din Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ungaria, membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, a încheiat în august un nou acord pe termen lung de achiziţie de gaze cu gigantul rus Gazprom.

Orban, pe care îl aşteaptă o luptă ce se anunţă strânsă în alegerile parlamentare de la 3 aprilie, a respins apelurile opoziţiei unite de a-şi anula vizita programată marţi la Moscova.

”Aş dori să cresc cantitatea de gaze care să fie livrată (…) de la nivelurile convenite în contractul ruso-ungar”, a spus Viktor Orban vineri la postul public de radio.

”Aş dori să obţin în discuţiile noastre ca, în situaţia actuală dificilă împovărată de preţuri mai mari la energie, să fie majorată cantitatea de gaze care să fie la dispoziţia noastră pe termen lung”, a completat acesta.

Acordul pe 15 ani, ce prevede livrarea a 4,5 miliarde de mc de gaze naturale Ungariei pe rute de transport care evită Ucraina vecină, a intrat în vigoare în octombrie, cu o opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

Orban a mai afirmat că va discuta cu Putin şi despre securitatea europeană, menţionând că Ungaria este interesată într-o rezolvare paşnică a crizei ucrainene.

”Desigur, Ungaria este membră a NATO şi a UE, aşa încât, înaintea oricărei astfel de întâlniri, mă consult şi coordonez cu aliaţii noştri occidentali”, a declarat premierul de la Budapesta, adăugând că va avea discuţii suplimentare cu lideri occidentali în zilele următoare.

Opoziția din Ungaria i-a solicitat premierului Viktor Orban să își anuleze vizita programată pentru 1 februarie, în Rusia,  deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene.

Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional”, au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă.

Comunicatul face referire la situaţia ”acută şi tensionată” dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a țărilor UE și NATO în ceea ce privește poziția politică față de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Ungaria a făcut notă discordantă printr-o declarație a ministrului său de externe, Péter Szijjártó, care a subliniat rolul de partener strategic al Rusiei în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19.

Olaf Scholz este așteptat la Casa Albă de președintele american, Joe Biden, pe data de 7 februarie, într-o primă vizită în Statele Unite de când cancelarul german și-a preluat atribuțiile, într-un context tensionat de acțiunile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, cei doi lideri vor discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, vizita oferind ”oportunitatea de a reafirma legăturile profunde și trainice dintre Statele Unite și Germania”.

”Ei vor discuta, de asemenea, despre importanța continuării unei cooperări strânse în ceea ce privește o serie de provocări comune, inclusiv încheierea pandemiei COVID-19, abordarea amenințării schimbărilor climatice și promovarea prosperității economice și a securității internaționale”, mai amintește sursa anterior menționată.

Biden a avut o primă convorbire telefonică cu Scholz în luna decembrie pentru a-l felicita pentru alegea sa în funcție de cancelar al Germaniei, după 16 ani în care Angela Merkel a deținut mandatul, precizează Deutsche Welle. 

Vizita inaugurală a lui Scholz în Statele Unite are loc după un turneu în Europa, cu opriri la Paris, Bruxelles și Madrid.

În mod tradițional, SUA se numără printre primele opriri ale unui nou cancelar german, având în vedere legăturile strânse dintre partenerii NATO.

Dincolo de faptul că Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta este și punctul terminus al gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Washingtonul, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a avertizat că acest proiect ”nu va progresa” în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina.

Părerea este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, care a anunțat joi că ”suntem pe cale să lucrăm la un pachet de sancțiuni puternice” cu aliații occidentali care acoperă mai multe aspecte, ”inclusiv Nord Stream 2”.

De cealaltă parte, cancelarul german a recurs la un ton în favoarea ”prudenței” când vine vorba de posibile măsuri împotriva Rusiei în cazul escaladării situației la granița cu Ucraina.