NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a evidențiat marți secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale în această țară, unde a avut o întâlnire cu prim-ministrul nipon, Fumio Kishida, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Războiul (declanşat de Rusia) în Ucraina contează pentru noi toţi şi din acest motiv suntem de asemenea foarte recunoscători pentru sprijinul pe care Japonia îl oferă, ce foloseşte inclusiv avioane şi capabilităţi cargo”, a declarat Stoltenberg în timpul unui scurt discurs susţinut după o vizită la Baza Aeriană Iruma a Forţelor de Autoapărare ale Japoniei.

Secretarul general al NATO se află într-un turneu diplomatic care a inclus și o oprire în Coreea de Sud, obiectivul fiin acela de a consolida relaţiile cu aliaţii occidentali din Asia în faţa ofensivei ruse asupra Ucrainei şi a concurenţei în creştere din partea Chinei.

De la Seul, oficialul NATO a lansat un apel la sporirea sprijinului miliar acordat Kievului, dând exemplul altor țări care și-au modificat politica de a nu trimite arme țărilor aflate în conflict.

Încă de când a început războiul în Ucraina, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat.

Să nu uităm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacific, creând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, NATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

De altfel, conștientizarea că acțiunile Beijingului capătă din ce în ce mai mult nuanțe vindicative se regăsește și în doctrina de securitate a statului nipon, modificată la mijlocul lunii decembrie, care urmărește consolidarea capacității de contraatac în fața unui stat chinez văzut ca ”cea mai mare provocare strategică”.

Aceasta pare să fie aliniată la măsurile directoare ale Statelor Unite în materie de politică externă și de apărare.

În Noua Strategie de Apărare a Statelor Unite, publicată la finalul lunii octombrie a anului trecut, China este calificată drept provocarea cea mai sistemică, în vreme ce Rusia este privită ca fiind o amenințare acuză și principalul rival nuclear.

În contextul dat, SUA urmăresc să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia, conform Strategiei de securitate națională.

Președintele american Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, în ciuda apelurilor din partea oficialilor ucraineni pentru sprijin aerian, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Întrebat luni de un reporter dacă SUA vor furniza avioanele, Biden a răspuns cu un simplu și categoric „nu”.

Comentariul său vine la o zi după ce liderul Germaniei a exclus, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă.

Ucraina a declarat că are nevoie de avioane pentru a prelua controlul asupra spațiului său aerian în războiul pe care îl poartă cu Rusia.

Avioanele de luptă F-16 Fighting Falcon sunt considerate pe scară largă drept unul dintre cele mai fiabile avioane de luptă din lume și sunt folosite de alte țări, precum Belgia și Pakistan. Acestea ar reprezenta un upgrade semnificativ față de avioanele de luptă din epoca sovietică pe care le folosește în prezent Ucraina, care au fost fabricate înainte ca țara să-și declare independența față de URSS, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Cu toate acestea, Biden a respins în repetate rânduri cererile Ucrainei pentru avioane, concentrându-se în schimb pe furnizarea de sprijin militar în alte domenii.

Săptămâna trecută, SUA au anunțat că vor furniza Kievului 31 de tancuri M1 Abrams, iar Marea Britanie și Germania au promis, de asemenea, un sprijin similar, prin furnizarea de tancuri de luptă Challenger 2 și Leopard 2.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnyk, a salutat acest anunț, dar a cerut aliaților crearea unei „coaliții de avioane de luptă” care să furnizeze Ucrainei și avioane Eurofighter, Tornado, Rafale franceze și avioane Gripen suedeze.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Berlinului și Washingtonului pentru această decizie, considerată un progres în eforturile de sprijinire a țării devastate de război. Însă, liderul de la Kiev a subliniat imediat că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele de la aliații NATO pentru a respinge trupele rusești, inclusiv avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.

Într-un interviu acordat duminică pentru ziarul german Tagesspiegel, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „ar părea neserios” față de populație să se discute despre trimiterea altor ajutoare militare Ucrainei când Germania abia s-a angajat să trimită tancuri Leopard 2.

Olaf Scholz a reiterat, de asemenea, că NATO nu se află în război cu Rusia și că „nu va permite o astfel de escaladare”.

Moscova a acuzat NATO că este un agresor prin proxy, iar membrii Alianței, inclusiv SUA și Germania, au fost reticenți în a trimite ajutor militar care ar putea duce la escaladarea conflictului.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a reluat luni acest mesaj – spunând că, deși „nimic nu este exclus” când vine vorba de acordarea de sprijin Ucrainei, acesta nu trebuie nici să inflameze și mai mult situația, nici să limiteze capacitatea Franței de a se apăra.

Alte țări din UE, inclusiv Olanda, nu au dat încă un răspuns definitiv cu privire la trimiterea de avioane de luptă.

Cu toate acestea, Polonia a indicat că ar fi pregătită să furnizeze avioane de vânătoare în coordonare cu NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, le-a cerut luni israelienilor şi palestinienilor „să aplaneze tensiunile”, „nu să le inflameze”, la sosirea sa pe aeroportul din Tel Aviv, a doua etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu care se desfăşoară pe fondul violenţelor israeliano-palestiniene sângeroase, relatează AFP şi Reuters, preluat de Agerpres.

„Este responsabilitatea tuturor de a lua măsuri pentru a aplana tensiunile, şi nu pentru a le inflama”, a declarat Blinken. „Este singura cale de a pune capăt valului de violenţe care a costat multe vieţi: prea multe vieţi israeliene, prea multe vieţi palestiniene”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Șeful diplomației americane a sosit duminică în Egipt la începutul unui turneu în Orientul Mijlociu în care va încerca reducerea tensiunilor israeliano-palestiniene, care s-au amplificat puternic în ultimele zile, provocând temeri privind o spirală a violenţelor care ar putea ecalada într-un război în toată regula. După oprirea la Cairo, acesta va călători luni și marți în Israel şi Teritoriile Palestiniene, unde va avea discuții cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul de externe Eli Cohen. Pe agendă vor fi situaţia regională a Israelului, relaţiile foarte tensionate cu palestinienii, precum şi Iranul. Ulterior, Blinken urmează să se întâlnească cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la Ramallah.

Vinerea trecută, un palestinian a ucis șapte israelieni în fața unei sinagogi dintr-o așezare israeliană din Ierusalimul de est, atac urmat de un altul sâmbătă, tot la Ierusalim în care au fost răniți doi israelieni.

Joi, nouă palestinieni au fost uciși într-un raid al armatei israeliene în tabăra de refugiați de la Jenin din Cisiordania, una din cele mai sângeroase operațiuni în mai mulți ani.

Israelul a precizat că țintele raidului erau militanți Jihad și mai târziu au bombardat Fâșia Gaza controlată de mișcarea Hamas, după ce teritoriul israelian a fost lovit de rachete trase de palestinieni.