Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA: Joe Biden a recunoscut genocidul armean din 1915, devenind primul președinte american care face acest gest istoric

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele SUA Joe Biden a recunoscut sâmbătă genocidul armean, într-o decizie prin care liderul de la Casa Albă se distanțează de predecesorii săi, devenind primul preşedinte al Statelor Unite care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacraţi de Imperiul Otoman în 1915.

”Americanii îi onorează pe toţi armenii care au fist ucişi în genocidul care a început pe 24 aprilie, în urmă cu 106 ani”, a scris preşedintele american într-un comunicat publicat de Casa Albă, fiind primul lider american care utilizează termenul “genocid” cu privire la masacrarea armenilor acum 106 ani în timpul Primului Război Mondial.

“În fiecare an, în această zi, ne aducem aminte de viețile tutxuror celor care au murit în genocidul armean din epoca otomană și ne-am angajat să prevenim ca o asemenea atrocitate să nu mai apară vreodată. (…) Onorăm povestea lor. Vedem acea durere. Afirmăm istoria. Nu facem asta pentru a da vina, ci pentru a ne asigura că ceea ce s-a întâmplat nu se repetă niciodată”, a mai arătat Biden, în comunicatul citat.

New York Times și Wall Street Journal relatau zilele trecute că un anunţ în acest sens din partea liderului democrat de la Casa Albă ar urma să fie făcut pe 24 aprilie, dată ce marchează începutul masacrelor armenilor de către Imperiul Otoman în 1915, informează Agerpres.

Genocidul armean este recunoscut de aproximativ treizeci de ţări şi de comunitatea istoricilor.

Se estimează că între 1.2 milioane şi 1.5 milioane de armeni au fost ucişi în timpul Primului Război Mondial de către trupe ale Imperiului Otoman, aliate cu Germania şi Austro-Ungaria.

Turcia refuză însă utilizarea termenului “genocid”, respinge acuzaţia că ar fi existat o încercare de exterminare şi vorbeşte despre masacre reciproce pe fondul războiului civil şi al foametei care au făcut sute de mii de morţi în ambele tabere.

De altfel, cu o zi înainte de acest gest istoric, Joe Biden a avut o convorbire telefonic cu omologul său turc. Preşedintele SUA şi-a exprimat dorinţa de a construi o ”relaţie bilaterală constructivă”, a indicat Casa Albă într-un scurt comunicat care nu a menționat însă posibilitatea acestei recunoaşteri care provoacă nemulţumirea Ankarei.

Congresul SUA a recunoscut genocidul armean în decembrie 2019 printr-un vot simbolic, un text susţinut de senatorii ambelor părţi, dar care a fost blocat de mai multe ori de către susţinătorii republicani ai fostului preşedinte Donald Trump.

La începutul mandatului său, Trump a calificat masacrul armenilor din 1915 drept “una dintre cele mai grave atrocităţi în masă din secolul al XX-lea”, fără a folosi însă termenul “genocid”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

NATO

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ziua Armatei României nu este doar o sărbătoare a militarilor, ci şi a tuturor românilor care-şi iubesc ţara, a declarat ministrul interimar al Apărării, premierul desemnat Nicolae Ciucă.

“Ziua Armatei României este în fiecare an momentul în care onorăm cu mândrie şi respect faptele de arme ale înaintaşilor noştri, sacrificiul lor pentru independenţa şi suveranitatea României. De fiecare dată când ţara în cumpănă, militarii români au luptat cu vitejie pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru a proteja fiecare palmă de pământ românesc. Ziua de 25 octombrie 1944 a devenit o dată simbol a eliberării de sub ocupaţie străină a oraşului Carei, a Ardealului şi a întregii Românii. Ne plecăm frunţile cu respect în memoria celor care s-au sacrificat pentru a duce la îndeplinire această misiune de onoare pentru a atingerea idealului de libertate a românilor”, a afirmat Nicolae Ciucă, luni, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut”din Parcul Carol I.

 

Potrivit Agerpres, acesta a transmis şi un mesaj de recunoştinţă veteranilor de război, urându-le acestora multă sănătate: “Fără sacrificiul lor, fără curajul de care au dat dovadă în cele mai grele momente ale vieţii lor pe câmpurile de bătălie a celei mai mari conflagraţii cunoscute de omenire, istoria noastră ar fi fost cu siguranţă diferită”.

El a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate în ultimul an la nivelul MApN.

“Astfel, am continuat demersurile pentru înzestrarea militarilor cu echipamente şi tehnică de înaltă tehnologie cu implicarea industriei de apărare autohtone, îmbunătăţirea procesului educativ din instituţiile militare de învăţământ, creşterea gradului de instruire a militarilor prin intensificarea pregătirii şi participarea la exerciţii naţionale şi multinaţionale. Am pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie”, a declarat Ciucă.

El a menţionat şi finalizarea proiectului de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentului dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, “Crucea comemorativă” de pe Vârful Caraiman.

 

Ministrul a punctat şi realizările în plan internaţional ale militarilor români.

“În plan internaţional am continuat să acţionăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte la graniţa de est a ţării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale – terestră, aeriană şi maritimă. Este o parte importantă a flancului estic al NATO şi graniţă a Uniunii Europene. Vom continua, în plan militar, să acţionăm în mod responsabil, predictibil şi coordonat cu aliaţii şi partenerii noştri pentru întărirea rolului României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre”, a declarat Ciucă.

El a reamintit şi faptul că anul acesta s-a încheiat şi participarea Armatei României la misiunea din Afganistan.

“Prezenţa noastră acolo, modul de asumare şi ducere la îndeplinire a misiunilor au contribuit la creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Aducem astăzi un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii şi exprimăm recunoştinţa noastră familiilor acestora”, a afirmat Ciucă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU a început numărătoarea inversă până la o catastrofă umanitară în Afganistan: Mai mult de 50% din populație, în pragul foametei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Peste jumătate din populația Afganistanului se va confrunta cu foametea în această iarnă dacă nu se iau măsuri urgente, a avertizat directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat pentru Reuters că 22,8 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populaţia de 39 de milioane de locuitori a Afganistanului – se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută  şi se „îndreaptă către foamete”, comparativ cu 14 milioane cu doar două luni în urmă. De asemenea, 3,2 milioane de copii sub cinci ani ar putea suferi de malnutriție acută.

„Afganistanul se numără acum printre cele mai grave crize umanitare din lume, dacă nu chiar cea mai gravă”, a declarat David Beasley. „Ne aflăm într-o numărătoare inversă spre catastrofă”, a avertizat acesta.

Afganistanul a căzut în mâinile talibanilor în august, după ce SUA și-au retras ultimele trupe rămase, iar militanții au împânzit țara recucerind toate provinciile. Preluarea puterii de către gruparea radicală a slăbit o economie deja fragilă, care depindea în mare măsură de ajutorul extern. Puterile occidentale au suspendat asistența externă, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au oprit, de asemenea, plățile pentru Afganistan. 

În plus, noua administrație talibană a fost blocată să acceseze activele de peste hotare, în timp ce națiunile evaluează modul în care trebuie să se ocupe de gruparea radicală, ceea ce înseamnă că salariile funcționarilor publici și ale altor lucrători au fost sistate.

O națiune este considerată dependentă de ajutor atunci când 10% sau mai mult din produsul său intern brut provine din ajutorul extern; în cazul Afganistanului, aproximativ 40% din PIB era reprezentat de ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

PAM a avertizat că iarna care se apropie amenință să îi izoleze și mai mult pe afganii care depind de asistența umanitară pentru a supraviețui. Și pentru prima dată în Afganistan, locuitorii din mediul urban suferă de insecuritate alimentară în proporții similare cu cele ale comunităților rurale, a precizat organizația.

„Este urgent să acționăm în mod eficient și eficace pentru a accelera și a extinde livrările noastre în Afganistan înainte ca iarna să blocheze o mare parte a țării, milioane de oameni – inclusiv fermieri, femei, copii mici și bătrâni – să sufere de foame în timpul iernii geroase”, a declarat QU Dongyu, directorul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

PAM a avertizat în septembrie că doar cinci la sută dintre familiile afgane au suficientă hrană în fiecare zi. Ingredientele de bază, precum uleiul de gătit și grâul, au crescut vertiginos la preț. În octombrie, organizația a avertizat că un milion de copii riscă să moară de malnutriție acută severă în lipsa unui tratament imediat care să le salveze viața.

Tot luna trecută, la o conferință desfășurată la Geneva, comunitatea internațională a promis peste 1 miliard de dolari (720 de milioane de lire sterline) pentru a-i sprijini pe afgani, aproximativ o treime din această sumă fiind destinată PAM.

Însă, potrivit datelor furnizate luni de PAM, programul de asistență umanitară al ONU rămâne finanțat doar în proporție de o treime. Organizația a declarat că ar putea avea nevoie de până la 220 de milioane de dolari (159,6 milioane de lire sterline) pe lună pentru a face față acestei sarcini, calificând angajamentele financiare actuale drept o „picătură în ocean”.

Criza alimentară din Afganistan a fost agravată de penuria de apă și de o secetă severă – a doua din ultimii patru ani în această țară.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.57 mins ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.1 hour ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.20 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA20 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending