Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Parlamentul Austriei se opune ratificării acordului comercial dintre UE și Mercosur

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul Austriei a obligat miercuri guvernul să se opună semnării controversatului acord comercial între Uniunea Europeană şi Mercosur, criticat de mai multe state membre în special din cauza îndoielilor legate de angajamentele Braziliei în favoarea schimbărilor climatice, relatează Deutsche Welle și Agerpres.

Aproape toate partidele din subcomisia care se ocupă de afaceri europene al parlamentului austriac au votat împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur.

Mercosur este o zonă de liber schimb din America de Sud care cuprinde Brazilia, Uruguay, Paraguay și Argentina.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur. Exporturile de bunuri din UE către Mercosur au avut o valoare de 45 miliarde EUR în 2018, iar cele de servicii 23 miliarde EUR în 2017. De asemenea, UE este cel mai mare investitor străin în Mercosur, cu un stoc de 381 miliarde de euro, în timp ce stocul de investiții al Mercosur în UE se ridica la 52 de miliarde de euro în 2017. Cu toate acestea, atât exportatorii cât și potențialii investitori se confruntă cu bariere pe piețele Mercosur. De aceea, scopul unui acord comercial cu Mercosur ține de eliminarea acestor bariere, care ajută firmele din UE – în special cele mai mici – să exporte mai mult, de consolidarea drepturilor lucrătorilor și asigurarea protecției mediului, de încurajarea companiilor să acționeze în mod responsabil și de respectarea standardelor ridicate de siguranță alimentară.

În acest sens, acordul, încheiat în iunie 2018, după aproape un deceniu de negocieri reprezintă un câștig atât pentru UE, cât și pentru Mercosur, creând oportunități de creștere și locuri de muncă pentru ambele părți. 

Ratificarea acordului era, însă, pusă la îndoială de alte state membre, dinaintea respingerii sale în parlamentul austriac, pe fondul preocupărilor agricultorilor și ONG-urilor din Franța, Irlanda și Luxembourg referitoare la producţia lor de carne, şi la lupta împotriva schimbărilor climatice. 

,,Austria va refuza tratatul Mercosur”, şi-a exprimat satisfacţia deputata conservatoare (ÖVP) şi fostă ministră a mediului Elisabeth Köstinger.

,,În America de Sud, pădurile tropicale sunt distruse de foc pentru a face loc păşunilor şi a trimite carne de vită la preţuri mici în Europa”, a justificat ea, citată de Agerpres.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat la sfârşitul lui august că se opune tratatului, apreciind că omologul său brazilian, Jair Bolsonaro, a ,,minţit” despre angajamentul său faţă de mediu. Acest acord între UE şi cele patru ţări din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) depinde de un angajament special al părţilor semnatare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Guvernul austriac este obligat acum să urmeze decizia subcomisiei pentru afaceri europene din Parlament, în conformitate cu regulile care stipulează că toate cele 28 de state membre și parlamentele acestora trebuie să fie de acord cu ratificarea acordurilor comerciale. 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

”Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o bună oportunitate pentru reiterarea angajamentului țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este ,,Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU debutează la 17 septembrie a.c. și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală”, informează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie a.c., în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Citiți și Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Forumul este primul summit ONU dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015. În cadrul Forumului, șefii delegațiilor naționale vor evalua progresele în implementarea Agendei 2030 și vor trasa coordonatele următorului ciclu de patru ani, crucial pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030. Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel național în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experiența și bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea și caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030.

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, detalii despre acestea urmând să fie comunicate ulterior.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte trei rânduri, până în prezent, în 2015, 2017 și 2018. 

Continue Reading

NEWS

Emmanuel Macron împreună cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, doresc o Uniune Europeană mai socială când vine vorba despre imigrație

Published

on

© Governo.it

Președintele Franței Emmanuel Macron a fost primul șef de stat din Uniunea Europeană care s-a aflat într-o vizită oficială în Italia, de la confirmarea noului Guvern italian, condus de Giuseppe Conte, realtează Euronews.

Subiectul cheie discutat de către cei doi oficiali europeni a fost migrația.

În timpul întrevederii, președintele francez a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficență.

”Suntem ineficienți, colectiv vorbind, atunci cânt trebuie să ii protejăm pe cei care au dreptul de a solicita azil, dar și atunci când trebuie să îi trimitem înapoi pe cei care nu au dreptul să ceară azil”, a spus Macron în cadrul conferinței de presă.

La aceeași conferință de presă, Giuseppe Conte a menționat că, împreună cu președintele francez, își doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume”.

După vizita sa în Italia, Emmanuel Macron a postat un mesaj pe contul său de Twitter: ”Prietenia franco-italiană este indestructibilă. Uneori nu suntem de acord. Alteori ne certăm sau nu ne întelegem, dar întotdeauna revenim împreună.”

Reamintim că președintele Franței Emmanuel Macron adoptă o poziție tot mai fermă privind problema imigrației.

Recent, acesta a subliniat în timpul unei reunini cu deputații și senatorii francezi că cererile de azil ”nu au fost niciodată la un nivel de ridicat în Franța”, în timp ce “fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”.

Citiți și: Președintele Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind numărul crescut al cererilor de azil în Franța: ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending