Parlamentul Austriei a obligat miercuri guvernul să se opună semnării controversatului acord comercial între Uniunea Europeană şi Mercosur, criticat de mai multe state membre în special din cauza îndoielilor legate de angajamentele Braziliei în favoarea schimbărilor climatice, relatează Deutsche Welle și Agerpres.

Aproape toate partidele din subcomisia care se ocupă de afaceri europene al parlamentului austriac au votat împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur.

Mercosur este o zonă de liber schimb din America de Sud care cuprinde Brazilia, Uruguay, Paraguay și Argentina.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur. Exporturile de bunuri din UE către Mercosur au avut o valoare de 45 miliarde EUR în 2018, iar cele de servicii 23 miliarde EUR în 2017. De asemenea, UE este cel mai mare investitor străin în Mercosur, cu un stoc de 381 miliarde de euro, în timp ce stocul de investiții al Mercosur în UE se ridica la 52 de miliarde de euro în 2017. Cu toate acestea, atât exportatorii cât și potențialii investitori se confruntă cu bariere pe piețele Mercosur. De aceea, scopul unui acord comercial cu Mercosur ține de eliminarea acestor bariere, care ajută firmele din UE – în special cele mai mici – să exporte mai mult, de consolidarea drepturilor lucrătorilor și asigurarea protecției mediului, de încurajarea companiilor să acționeze în mod responsabil și de respectarea standardelor ridicate de siguranță alimentară.

În acest sens, acordul, încheiat în iunie 2018, după aproape un deceniu de negocieri reprezintă un câștig atât pentru UE, cât și pentru Mercosur, creând oportunități de creștere și locuri de muncă pentru ambele părți. 

Ratificarea acordului era, însă, pusă la îndoială de alte state membre, dinaintea respingerii sale în parlamentul austriac, pe fondul preocupărilor agricultorilor și ONG-urilor din Franța, Irlanda și Luxembourg referitoare la producţia lor de carne, şi la lupta împotriva schimbărilor climatice. 

,,Austria va refuza tratatul Mercosur”, şi-a exprimat satisfacţia deputata conservatoare (ÖVP) şi fostă ministră a mediului Elisabeth Köstinger.

,,În America de Sud, pădurile tropicale sunt distruse de foc pentru a face loc păşunilor şi a trimite carne de vită la preţuri mici în Europa”, a justificat ea, citată de Agerpres.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat la sfârşitul lui august că se opune tratatului, apreciind că omologul său brazilian, Jair Bolsonaro, a ,,minţit” despre angajamentul său faţă de mediu. Acest acord între UE şi cele patru ţări din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) depinde de un angajament special al părţilor semnatare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Guvernul austriac este obligat acum să urmeze decizia subcomisiei pentru afaceri europene din Parlament, în conformitate cu regulile care stipulează că toate cele 28 de state membre și parlamentele acestora trebuie să fie de acord cu ratificarea acordurilor comerciale. 

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

”Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o bună oportunitate pentru reiterarea angajamentului țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este ,,Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU debutează la 17 septembrie a.c. și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală”, informează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie a.c., în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Citiți și Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Forumul este primul summit ONU dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015. În cadrul Forumului, șefii delegațiilor naționale vor evalua progresele în implementarea Agendei 2030 și vor trasa coordonatele următorului ciclu de patru ani, crucial pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030. Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel național în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experiența și bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea și caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030.

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, detalii despre acestea urmând să fie comunicate ulterior.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017) și aici (2018).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte trei rânduri, până în prezent, în 2015, 2017 și 2018. 

Președintele Franței Emmanuel Macron a fost primul șef de stat din Uniunea Europeană care s-a aflat într-o vizită oficială în Italia, de la confirmarea noului Guvern italian, condus de Giuseppe Conte, realtează Euronews.

Subiectul cheie discutat de către cei doi oficiali europeni a fost migrația.

În timpul întrevederii, președintele francez a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficență.

”Suntem ineficienți, colectiv vorbind, atunci cânt trebuie să ii protejăm pe cei care au dreptul de a solicita azil, dar și atunci când trebuie să îi trimitem înapoi pe cei care nu au dreptul să ceară azil”, a spus Macron în cadrul conferinței de presă.

La aceeași conferință de presă, Giuseppe Conte a menționat că, împreună cu președintele francez, își doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume”.

După vizita sa în Italia, Emmanuel Macron a postat un mesaj pe contul său de Twitter: ”Prietenia franco-italiană este indestructibilă. Uneori nu suntem de acord. Alteori ne certăm sau nu ne întelegem, dar întotdeauna revenim împreună.”

L’amitié franco-italienne est indestructible. Parfois, nous ne sommes pas d’accord, il arrive que l’on se dispute, que l’on ne se comprenne pas, mais nous nous retrouvons toujours. Avec @GiuseppeConteIT à Rome. pic.twitter.com/1sVv8PDEKy

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 18, 2019

Reamintim că președintele Franței Emmanuel Macron adoptă o poziție tot mai fermă privind problema imigrației.

Recent, acesta a subliniat în timpul unei reunini cu deputații și senatorii francezi că cererile de azil ”nu au fost niciodată la un nivel de ridicat în Franța”, în timp ce “fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”.

Citiți și: Președintele Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind numărul crescut al cererilor de azil în Franța: ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților