Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Alexandra Loy este redactor și specialist în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Omagiu pentru ”măreția și anvergura” lui Nursultan Nazarbayev: Capitala Kazahstanului, Astana, va fi redenumită după numele său

Published

on

© Akorda.kz/ Kazakhstan Presidency

Parlamentul Kazahstanului a aprobat miercuri propunerea noului preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, citată de Agerpres.

Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului preşedinte Nazarbayev, care a demisionat marţi, după 30 de ani la conducerea ţării.

Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbayev de a se retrage din funcţie reprezintă “o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”.

Nursultan Nazarbayev și-a anunțat marți demisia din funcția de președinte al țării, decizie care a intrat în vigoare la o zi distanță.

Decizia redenumirii capitalei apare în condițiile în care Nazarbayev este cel care a decis mutarea capitalei țării de la Alma Ata la Astana la 10 decembrie 1997, un oraș transformat complet prin decizia președintelui de a investi în dezvoltarea infrastructurii și potențialului economic al acestuia.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, Narzabayev, în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist, a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending