Președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington.
Această mișcare ar însemna o schimbare majoră pentru administrația Biden, care până de curând a adoptat o poziție reținută față de Ucraina, dar pe măsură ce Vladimir Putin și-a intensificat acțiunile amenințătoare la adresa Ucrainei, iar discuțiile dintre oficialii americani și cei ruși nu au reușit să-l descurajeze, administrația de la Washington se îndepărtează acum de strategia de a nu-l provoca pe liderul de la Kremlin.
Joe Biden a avut sâmbătă, la reședința de la Camp David, o întâlnire cu oficiali de rang înalt ai Pentagonului, care i-au prezentat mai multe opțiuni de mutare a unor efective militare americane mult mai aproape de Rusia. Opțiunile includ trimiterea a 1.000 până la 5.000 de soldați în țările din Europa de Est, cu posibilitatea de a crește acest număr de zece ori, dacă lucrurile se deteriorează, potrivit Digi24.
Decizia președintelui american ar putea interveni chiar în această săptămână, spun sursele New York Times. Dacă va aproba desfășurarea de forțe suplimentare, o parte din trupe vor veni din Statele Unite, în timp ce alți soldați vor fi mutați din alte părți ale Europei în țările mai vulnerabile de pe flancul estic al NATO.
Până în prezent, niciuna dintre opțiunile militare luate în considerare nu include desfășurarea de trupe americane suplimentare chiar în Ucraina. Joe Biden a spus clar că este reticent la ideea de a implica SUA într-un alt conflict, după ieșirea dureroasă a Americii din Afganistan, vara trecută, după 20 de ani.
Pe lângă trupe, președintele Biden ar putea aproba și trimiterea de avioane suplimentare în regiune. „Avem nevoie de exerciții comune în Polonia, în statele baltice, în România, în Bulgaria, pentru a-i arăta lui Putin că suntem serioși”, a declarat duminică Michael McCaul, reprezentant republican în Comisia pentru afaceri externe a Congresului.
De asemenea, săptămâna trecută președintele american Joe Biden a avertizat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune.
Poziția sa vine și după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România, în timp ce liderul de la Elysee a pledat și o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli care să fie negociată cu Rusia.
De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
Reamintim că Blinken şi Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic”, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna aceasta asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.
