Connect with us

CONSILIUL UE

Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Emmanuel Macron va vorbi la telefon cu Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin

Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, care se pregătește de o convorbire cu Vladimir Putin în zilele următoare.

Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (…) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în acelaşi timp fermi”, a subliniat Clément Beaune în faţa presei, informează Agerpres, citând AFP.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

În schimb, președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Rusia privilegiază această negociere cu SUA, ceea ce nemulţumeşte europenii, în rândul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, fiind evidenţiată mai ales atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti. De altfel, cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat SUA și UE la “prudență” în stabilirea unor sancțiuni la adresa Rusiei

În opinia oficialului francez, care gestionează afacerile curente ale președinției franceze a Consiliului UE, preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că ”aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor” şi astfel poate încerca ”să divizeze” europenii.

Ceea ce noi putem face este să rămânem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”, a deplâns oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

În acest timp, observatori anglo-saxoni au exprimat temeri cu privire la diviziuni în rândul statelor membre ale NATO şi UE. ”Ar fi greşit să acţionăm unii împotriva altora. Diviziunea este cel mai frumos cadou pe care i l-am putea face Rusiei”, a avertizat Clément Beaune.

Pentru moment, Parisul şi Berlinul încearcă să ”reactiveze” medierea lor între Rusia şi Ucraina în formatul ”Normandia”, a explicat în continuare oficialul francez, vorbind despre ”iniţiative”, pe care nu le-a precizat, şi despre o nouă discuţie între Emmanuel Macron şi Vladimir Putin ”în zilele următoare”.

Mai mult, cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Presa occidentală a anunțat că marți va avea loc o întâlnire, la Paris, la nivel de consilieri politici în formatul Normandia, cel care reunește Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Informația a fost dezvăluită public după ce secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei. Între timp, președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington. De altfel, el a avertizat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni, 16 mai, un regulament revizuit privind rețelele transeuropene pentru energie (TEN-E). Noile norme vizează modernizarea, decarbonizarea și interconectarea infrastructurilor energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050, informează comunicatul oficial.

Regulamentul revizuit urmărește, de asemenea, să asigure în continuare integrarea pieței, competitivitatea și securitatea aprovizionării.

Adoptarea are loc în urma unui acord provizoriu încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2021 și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare.

Printre altele, noile norme vor pune capăt sprijinului pentru noi proiecte de gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Acestea vor simplifica și accelera procedurile de autorizare și de eliberare a permiselor.

Normele revizuite pun accentul pe rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Acestea vor crea posibilitatea unei cooperări fără caracter obligatoriu în domeniul planificării rețelelor offshore.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate. Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente. Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține o decizie “cât mai curând posibil” pentru ca R. Moldova, Ucraina și Georgia să devină simultan state candidate la UE

Published

on

© European Union 2022

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat luni, la începutul reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor de externe din UE, pentru o decizie “cât mai curând posibil” pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

“România este unul dintre cei mai mari susținători ai perspectivei europene și euro-atlantice a Georgiei și am sprijinit Georgia destul de mult, inclusiv în timpul pregătirii răspunsului la chestionarul Comisiei. Și credem că locul Georgiei, ca și locul Ucrainei, ca și locul Republicii Moldova, este în cadrul Uniunii Europene, pentru că fac parte din familia europeană”, a spus șeful diplomației române, în cadrul unor scurte declarații de presă, unde a fost întrebat despre perspectiva europeană a Georgiei.

El a insistat asupra faptului că este important ca avizele Comisiei Europene, care vor fi elaborate în baza chestionarelor de aderare completate de autoritățile de la Kiev, Chișinău și Tbilisi, să fie “emise în același timp”.

 

Totodată, potrivit șefului diplomației de la București, aceste avize vor reprezenta punctul de plecare e din cadrul discuțiilor ce vor avea loc la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

“Cred că acordarea statutului de candidat pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia – este importantă, pentru că nu este sfârșitul procesului. Este doar începutul unui proces foarte important, iar aceste țări au nevoie de o foaie de parcurs pentru reforme. Bineînțeles, după aceea, va depinde de fiecare țară implicată în acest proces să meargă pe această cale și să performeze”, a indicat acesta

Ministrul de externe a reafirmat că România este pregătită să sprijine acest proces: Credem că aceste decizii sunt necesare și că nu trebuie pierdut elanul”.

Întrebat suplimentar dacă aceste decizii ar putea fi luate în marja summitului european din iunie, Aurescu a răspuns că este important “să avem o decizie cât mai curând posibil și, după aceea, va fi la latitudinea acestor țări să meargă mai departe pe această cale foarte importantă și noi vom fi acolo, împreună, alături de ele, pentru a le sprijini”.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia așteaptă un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, după ce au parcurs sau încă parcurg procesul de completare a chestionarului de aderare, demers în urma căruia executivul de la Bruxelles va putea să recomande sau nu statelor membre să ofere Kievului, Chișinăului și Tbilisiului statut de candidate la aderarea la UE.

Afirmațiile pronunțate de Aurescu vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a indicat că procedura de aderare a Ucrainei la UE nu se va produce cu rapiditate.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid. La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA27 mins ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA37 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA47 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO58 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO2 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE3 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA3 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA37 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending