Statele Unite şi China, care se află pe poziții de concurenți sistemici pe plan global, s-au angajat sâmbătă să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice, înaintea unui summit internaţional organizat de preşedintele american Joe Biden, în cadrul unei vizite efectuate la Shanghai John Kerry, emisarul american pentru climă, primul oficial al administrației Biden care efectuează o vizită în China.

“SUA şi China se angajează să coopereze între ele şi cu alte ţări pentru aborda criza climatică, ce trebuie tratată cu seriozitatea şi urgenţa pe care ea le cer”, se arată într-un comunicat comun publicat de Departamentul de Stat ce poartă semnaturăra lui John Kerry, emisarul american pentru climă, şi a omologului său chinez, Xie Zhenhua

Textul enumeră multiplele căi de cooperare între primele două economii ale lumii care, împreună, reprezintă sursa pentru aproape jumătate din emisiile de gaze cu efecte de seră responsabile de schimbările climatice, informează Agerpres, citând AFP.

Washingtonul şi Beijingul afirmă “consolidarea acţiunilor lor şi cooperarea în procesele multilaterale, inclus în legătură cu Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice şi Acordul de la Paris”.

John Kerry este primul oficial al administraţiei preşedintelui Joe Biden care se deplasează în China. Vizita reprezintă un semnal de speranţă în legătură cu faptul că cele două părţi pot lucra împreună în faţa provocării mondiale reprezentate de schimbările climatice, în ciuda tensiunilor din alte dosare.

Cele două ţări “aşteaptă cu nerăbdare” summitul internaţional despre mediu care va fi organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden joia şi vinerea viitoare, însă textul nu spune dacă preşedintele chinez Xi Jinping va participa la eveniment.

Preşedintele SUA Joe Biden a invitat 40 de lideri mondiali, între care omologii săi chinez Xi Jinping, rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și polonez Andrzej Duda, la un summit virtual privind schimbările climatice pe care îl organizează în 22 şi 23 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului. Între cei 40 de lideri se numără și cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, dar și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, fiind invitați practic toți liderii țărilor G7 și 20.

Este vorba de o reuniune de o amploare rară pentru un preşedinte aflat la putere de doar trei luni, chiar dacă ea se va desfăşura prin videoconferinţă, din cauza pandemiei.

Cei 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această întâlnire menită să marcheze revenirea Washingtonului în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice după ce Donald Trump a decis să se retragă din acordul de la Paris din 2015 în care SUA s-au reînscris chiar din prima zi a mandatului său.

Noul preşedinte american şi-a anunţat intenţia de a organiza un summit privind schimbările climatice pe 22 aprilie care să coincidă cu Ziua Pământului, înainte de marea reuniune a ONU programată pentru noiembrie la Glasgow, în Scoţia.

Până la Summit, Statele Unite vor anunța un obiectiv ambițios de emisii pentru 2030 ca noua contribuție determinată la nivel național în cadrul Acordului de la Paris, a precizat Casa Albă.

Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

“Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

“În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova. O primă întâlnire istorică a avut loc la Geneva în 1985 între fostul preşedinte american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, considerată un punct de cotitură în timpul Războiului Rece.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând. 

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Joe Biden şi şeful guvernului japonez, Yoshihide Suga, primul lider străin primit la Washington de noul preşedinte al Statelor Unite, s-au angajat vineri să facă faţă “împreună” “provocărilor” ridicate de China, adoptând o declarație comună privind un parteneriat global americano-nipon într-o nouă eră și lansând “CoRe“, pe care l-au denumit un nou parteneriat privind competitivitatea și reziliența.

“Suntem hotărâţi să acţionăm împreună pentru a depăşi provocările ridicate de China şi legat de unele probleme ca Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud, Coreea de Nord, dar și pentru a asigura o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, a declarat preşedintele democrat în cursul unei conferinţe de presă comune în gradina de trandafiri a Casei Albe, conform transcriptului furnizat de administrația de la Washington.

“Acţionăm împreună pentru a demonstra că democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea aducând rezultate pentru popoarele lor”, a insistat Joe Biden, reluând laitmotivul unei confruntări ideologice în faţa “autocraţiilor” pe care l-a lansat recent, când a afirmat că miza secolului al XXI-lea este cine va prevala dintre democrație și autocrație.

Ca ecou la această unitate a democraţiilor dorite de preşedintele american pentru a face front comun în faţa ascensiunii inexorabile a Beijingului, şeful guvernului japonez a vorbit despre o alianţă bazată pe “libertate, democraţie şi drepturile omului”, informează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Yoshihide Suga a dat asigurări că cele două ţări aliate se vor opune “oricărei tentative” chineze de “a schimba statu quo-ul prin forţă sau intimidare în mările Chinei de Sud şi de Est”.

Alegerea premierului japonez ca prim invitat, care va fi urmat în mai de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, reflectă prioritatea acordată de Joe Biden celor mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite, în special în Asia unde are loc competiţia împotriva adversarului strategic numărul unu al Washingtonului.

De altfel, Suga și Biden au mai participat până acum la două reuniuni prin videoconferință la nivelul G7 și la nivelul QUAD, alianța de securitate dintre SUA, Japonia, India și Australia. Totodată, întâlnirea Biden – Suga a avut loc după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, au pledat la 17 martie, la Tokyo, pentru legături economice şi de securitate mai strânse cu Japonia și pentru o zonă indo-pacifică liberă și deschisă în fața unei competiții cu China și a amenințărilor de securitate determinate de atitudinea regională și internațională a Beijingului.

Atât Lloyd Austin, cât și Antony Blinken au reiterat faptul că Insulele Senkaku, disputate de Japonia și de China. intră sub incidența articolului 5 din tratatul SUA-Japonia care impune apărarea Japoniei de către America, iar miniștrii de externe Antony Blinken și Toshimitsu Motegi au numit alianța SUA-Japonia ca fiind baza păcii și stabilității regionale.

Dornic să prezinte progrese tangibile, preşedintele american a spus că va colabora cu Tokyo pentru “a promova reţele 5G fiabile şi sigure”, iar anturajul său a evocat în acest sens “un angajament foarte substanţial” de două miliarde de dolari asumat de Japonia în parteneriat cu Statele Unite.

Joe Biden doreşte să continue ofensiva şi a afirmat că tehnologiile aflate în centrul concurenţei globale sunt “guvernate de standardele stabilite de democraţii, nu de autocraţii”.

Cei doi lideri au abordat, de asemenea, tensiunile crescânde pe tema Taiwanului, care denunţă acţiuni din ce în ce mai ostile din partea Beijingului, precum şi strategia faţă de Coreea de Nord, pe care preşedintele SUA urmează să o dezvăluie în curând.