Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ucraina ar putea adera la UE înainte de 2030, afirmă Ursula von der Leyen, la Kiev, la împlinirea a trei ani de la începutul agresiunii armate a Rusiei

Published

on

© European Union, 2025 Source: EC - Audiovisual Service

Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană înainte de 2030 dacă țara își va continua reformele în ritmul și calitatea actuale, a declarat luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev alături de mai mulți lideri occidentali și de întreg Colegiul comisarilor europeni pentru a marca trei ani de la invazia Rusiei asupra Ucrainei.

“Apreciez cu adevărat voința politică care există. Aș spune chiar că procesul bazat pe merit al Ucrainei, dacă continuă la această viteză și la această calitate, poate că ar putea fi mai devreme de 2030”, a declarat von der Leyen, citată de Reuters, în cadrul unui summit convocat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a afișa unitate la trei ani de la agresiune, în timp ce Statele Unite conduse de administrația Trump au demarat discuții cu Rusia, nu s-au situat de partea Ucrainei și UE la o rezoluție ONU de condamnare a agresiunii și fac presiuni asupra Ucrainei și a lui Zelenski pentru semnarea unui acord privind mineralele și pământurile rare din Ucraina.

 

Aflat și el la Kiev, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a adăugat că aderarea la UE ar fi cea mai importantă garanție de securitate pentru viitorul Ucrainei.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la patru zile de la debutul agresiunii Rusiei, iar în iunie 2022 a primit statutul de țară candidată. Negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2024 ca urmare a unei decizii a liderilor europeni din decembrie 2023 și este de așteptat ca acestea să fie impulsionate în acest semestru sub bagheta președinției poloneze a Consiliului UE.

Summitul de la Kiev a fost convocat în lumina preocupărilor legate de securitate ca urmare a schimbării bruște a politicii externe a SUA. În ultimele două săptămâni, președintele Donald Trump a început discuțiile privind viitorul Ucrainei cu omologul său rus Vladimir Putin – excluzând Europa de la negocieri – și a învinuit Ucraina pentru declanșarea războiului lansat de Moscova în februarie 2022.

 

Majoritatea liderilor – 13 dintre ei, inclusiv von der Leyen, au participat în persoană, în timp ce alți 24 s-au alăturat online – au declarat un sprijin reînnoit pentru Ucraina, susținând că sunt pregătiți să anunțe pachete de ajutor suplimentare și reiterând faptul că Kievul nu poate fi lăsat în afara discuțiilor privind viitorul său.

Președinta Comisiei Europene a anunțat că UE va aloca 3,5 miliarde de euro Ucrainei în martie, premierul spaniol Pedro Sánchez a promis un pachet de 1 miliard de euro, iar premierul canadian demisionar Justin Trudeau a anunțat, de asemenea, ajutor suplimentar, relatează Politico Europe.

Ulterior, von der Leyen și Colegiul Comisarilor Europeni au participat la o reuniune comună cu guvernul de la Kiev.

De asemenea, liderii G7 prezenți la Kiev, respectiv premierul canadian Justin Trudeau, în calitate de președinție-în-exercițiu G7, Ursula von der Leyen și Antonio Costa au participat la o reuniune virtuală G7, cărora li s-au alăturat direct din Biroul Oval președintele american Donald Trump și președintele francez Emmanuel Macron, dar și premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Olaf Scholz și premierul japonez Shigeru Ishiba. La reuniune a fost prezent și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Apărării, întâlnire la Bruxelles cu Roberta Metsola și Kaja Kallas: Regiunea Mării Negre are importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și relevanță economică majoră pentru UE

Published

on

© colaj foto - MApN

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire la Bruxelles cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor cu Înaltul Reprezentant al UE a fost reconfirmată viziunea comună privind necesitatea consolidării rolului Uniunii Europene ca actor strategic în vecinătatea estică.

Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat faptul că România împărtășește  poziția exprimată de Înaltul Reprezentant referitoare la continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, precum și la importanța menținerii unei perspective europene clare pentru aceste state, dar și pentru țările din Balcanii de Vest.

Un punct central al dialogului l-a constituit situația din regiunea Mării Negre, pe care România o consideră un spațiu de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și de relevanță economică majoră pentru Uniune.

Citiți și: Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

În contextul elaborării noii Strategii a UE pentru Marea Neagră, ministrul Tîlvăr a reiterat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui activ la eforturile comune de securizare și stabilizare a regiunii.

Ministrul Apărării a salutat eforturile operaționale ale Uniunii Europene în sprijinul statelor partenere, în special în cele din vecinătatea imediată, dar și în cele din alte teatre de operații mai îndepărtate, eforturi pe care România le va susține in continuare.

A fost evidențiată contribuția țării noastre la misiunile și operațiile UE din Bosnia-Herțegovina, Republica Centrafricană, în cadrul cărora România asigură comanda forțelor, precum și eforturile în cadrul misiunii EUMAM de instruire și asistență militară pentru Ucraina.

De asemenea, discuțiile au abordat publicarea documentului strategic „Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare” și lansarea Inițiativei SAFE, proiecte salutate de România ca pași esențiali pentru consolidarea capacității de răspuns a Uniunii Europene în domeniul apărării.

În dialogul cu Roberta Metsola, Angel Tîlvăr a evidențiat rolul esențial al Parlamentului European în sprijinirea unei viziuni strategice comune în domeniul apărării și securității Uniunii Europene, subliniind importanța acțiunii coordonate a Comitetului pentru Afaceri Externe, arată MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, oficialul român a apreciat angajamentul solid al Parlamentului pentru consolidarea politicii externe și de securitate comune, precum și sprijinul constant acordat Ucrainei, Republicii Moldova și statelor din Balcanii de Vest.

Ministrul Apărării a subliniat și contribuția esențială a Parlamentului European în asigurarea cadrului legislativ și bugetar necesar pentru finanțarea industriei europene de apărare, prin mecanisme precum Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) și inițiativa SAFE (Security Action for Europe).

În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile României în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune, prin participarea activă la toate misiunile și operațiile UE, evidențiind deținerea comenzii în cadrul misiunii EUFOR Althea, din Bosnia și Herțegovina și a misiunii EUTM RCA, din Republica Centrafricană.

Un subiect major abordat a fost importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și a Uniunii Europene, în contextul amenințărilor multiple, inclusiv de natură hibridă, propagandă și dezinformare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Grecia se alătură altor țări membre și va solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare

Published

on

© European Union, 2025

Grecia va solicita Comisiei Europene să îi excepteze cheltuielile militare din 2026 de la regulile bugetare ale UE, în cadrul clauzei de derogare fiscală, a anunțat marți ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, anunță Reuters, citat de Agerpres

Așadar, Atena va trimite o scrisoare de solicitare în care va încerca să obțină exceptarea unor cheltuieli militare în valoare de 500 de milioane de euro, planificate pentru anul 2026, ce reprezintă mai puțin de 0,3% din PIB, a explicat Kyriakos Pierrakakis pentru postul public de televiziune ERT.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat la începutul lunii aprilie că țara va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”.

Citiți și: Grecia va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani ce urmărește modernizarea forțelor armate: Europa nu poate pretinde că este un erbivor în mijlocul carnivorelor

Noua strategie de apărare a țării se bazează pe doi piloni-cheie: integrarea tehnologiilor avansate de apărare și participarea activă a industriei grecești de apărare la toate programele de înarmare.

Noul plan își propune să modernizeze forțele armate ale Greciei, în contextul în care țara iese dintr-o criză financiară de un deceniu și încearcă să țină pasul cu progresele în domeniul apărării ale vecinului și rivalului său istoric, Turcia.

Pentru a permite cheltuieli mai mari, Comisia Europeană a declarat că va invoca clauza de exceptare națională a UE, care prevede ca investițiile militare să nu fie luate în considerare în mecanismul punitiv al blocului pentru țările care încalcă limitele de cheltuieli ale UE.

Grecia calcă astfel pe urmele unor state precum Germania, Polonia sau Portugalia care au luat în calcul să ceară Comisiei Europene să ă îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent

Published

on

© EU2023ES/ Flickr

Comisia Europeană a anunțat că este în contact cu autoritățile naționale din Spania și Portugalia, precum și cu ENTSO-E (n.r. Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică) pentru a înțelege cauza principală și impactul întreruperilor majore de electricitate care au afectat sistemele de transport, de semaforizare și spitalele, informează The Guardian și Politico Europe.

”Comisia va continua să monitorizeze situația și se va asigura că există un schimb de informații fără probleme între toate părțile relevante. În conformitate cu legislația UE în vigoare (codul de urgență și de restaurare a rețelei), există protocoale pentru restabilirea funcționării sistemului”, menționează un purtător de cuvânt al executivului european.

Întreruperi de curent au fost raportate de la Madrid la Lisabona, mari părți ale Peninsulei Iberice rămânând fără electricitate la începutul după-amiezii de luni.

Citiți și: Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

Pana de curent a fost cauzată de o ”oscilație foarte puternică în rețeaua electrică” care a dus la ”deconectarea sistemului energetic spaniol de la sistemul european și la prăbușirea rețelei electrice iberice la ora 12:38”, a declarat Eduardo Prieto, directorul operatorului spaniol de sisteme de transport Red Electrica.

Prieto a refuzat să speculeze cu privire la cauza suprasarcinii din sistemul național de electricitate și a refuzat să spună dacă un atac cibernetic ar fi putut contribui la această pană de curent. În timp ce fluxul de energie electrică a fost restabilit în unele părți ale Spaniei, Prieto a adăugat că va fi nevoie de șase până la zece ore pentru a restabili complet serviciul în restul țării.

Spania și Portugalia au o rețea energetică interconectată, care funcționează ca o insulă energetică și este legată de restul Europei printr-un număr mic de interconexiuni transfrontaliere cu Franța. De atfel, și zone din Hexagon au raportat pene de curent similare cu Spania vecină. 

Comisia Europeană a solicitat de ani de zile o interconectare sporită a sistemelor energetice din aceste țări, însă, deși Madridul, Lisabona și Parisul și-au manifestat în mod repetat dorința de a avansa cu acest plan, progresele au fost lente.

Operatorul portughez E-Redes a declarat că pana de curent s-a datorat unei „probleme în rețeaua electrică europeană” și că datele colectate în urma penei de curent sugerează că un dezechilibru de tensiune a fost responsabil pentru colaps.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a convocat o reuniune de criză la Centrul de control al rețelei de electricitate a țării pentru a stabili un răspuns național la această pană de curent.

În trecut, pene masive de curent în Europa au fost provocate de perturbări minore ale rețelelor naționale. În 2003, întreaga Italie a rămas fără curent după ce o linie electrică din Elveția a fost distrusă de un copac.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA3 hours ago

Colaborarea strânsă dintre ICI București și Danubius Exim a contribuit la transformarea cadrului fiscal din România într-unul adaptat realităților digitale, în beneficiul cetățenilor și instituțiilor, subliniază Adrian-Victor Vevera

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: Inteligența artificială nu este doar despre viitor, este prezentul. Fără competențe digitale și educație în AI, riscăm să rămânem în urmă

ROMÂNIA3 hours ago

Ilie Bolojan, la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări: Reconfigurarea forțelor politice și economice impune consolidarea relațiilor cu state interesate de stabilitatea și dezvoltarea regiunii noastre

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Președintele Turciei a sosit la Roma pentru a discuta cu Giorgia Meloni despre consolidarea cooperării între cele două țări

U.E.4 hours ago

Giorgia Meloni califică armistițiul de trei zile propus de Putin drept ”insuficient”: Ucraina a arătat că dorește pacea. Acum Rusia este cea care trebuie să demonstreze același lucru

NATO4 hours ago

Rachete Patriot: SUA și NATO sunt mai sigure grație angajamentului României față de apărarea aeriană, afirmă ambasadoarea Statelor Unite

ROMÂNIA4 hours ago

Integrarea conceptului de ”gender medicine” în politicile publice de sănătate, o necesitate pentru femeile din România, subliniază senatoarea Nicoleta Pauluic 

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Bolojan îl felicită pe Mark Carney pentru câștigarea alegerilor în Canada: România dorește un parteneriat puternic în economie, energie și securitate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul german al Apărării susține că se bazează pe continuarea sprijinului SUA pentru apărarea Ucrainei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Apărării, întâlnire la Bruxelles cu Roberta Metsola și Kaja Kallas: Regiunea Mării Negre are importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și relevanță economică majoră pentru UE

ROMÂNIA5 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO1 week ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA3 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA3 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA4 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending