U.E.
Ucraina poate conta pe UE: Statele membre au adoptat decizia privind pachetul de asistență de 18 mld. de euro în 2023
Published
2 years agoon

Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro. Propunerea a fost adoptată sâmbătă prin procedură scrisă și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare, informează Președinția cehă a Consiliului.
„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei.
Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde de euro, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani. Statele membre vor acoperi cea mai mare parte a costurilor cu dobânzile prin intermediul veniturilor alocate externe. Garanțiile pentru împrumuturile respective vor fi asigurate fie de la bugetul UE, fie de către statele membre.
Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene.
O parte a pachetului legislativ, o modificare a regulamentului financiar, fusese deja adoptată de Consiliu în formațiunea ECOFIN la 6 decembrie.
Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.
Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi.
Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie și mai mult Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”
Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles
Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace
Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală
„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO
80 de senatori republicani și democrați propun noi sancțiuni contra Rusiei: Lupta Ucrainei pentru libertate este lupta noastră
S&D
Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar
Published
8 minutes agoon
May 22, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.
„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.
Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.
De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.
„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta.
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.
Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene
Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.
Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură
Published
25 minutes agoon
May 22, 2025
România își va păstra accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare regională și agricultură, după ce Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a susținut propunerile formulate de eurodeputatul Dan Motreanu pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.
„România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură. Grupul PPE din Parlamentul European mi-a susținut propunerile privind menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) – cele două instrumente UE care au contribuit decisiv la dezvoltarea României”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, România beneficiază în prezent de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune 2021–2027 și de 15,83 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună 2023–2027.
Pozițiile susținute de eurodeputat în comisiile de specialitate au fost incluse în documentul oficial al PPE privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Printre acestea se numără:
Menținerea bugetului Politicii de Coeziune la un nivel cel puțin egal cu cel actual, astfel încât dezvoltarea regională să fie continuată, diferențele dintre regiuni să fie reduse, iar creșterea economică să fie susținută uniform la nivelul întregii Uniuni.
Asigurarea unui buget stabil și suficient pentru Politica Agricolă Comună, care să permită sprijinirea directă a fermierilor și dezvoltarea zonelor rurale, prin păstrarea plăților directe considerate esențiale pentru susținerea veniturilor în agricultură.
Evitarea centralizării excesive a deciziilor, în favoarea unei implicări mai mari a autorităților locale, care sunt considerate cele mai în măsură să identifice nevoile reale ale comunităților.
Simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, astfel încât beneficiarii – fie că este vorba despre fermieri, primării sau antreprenori – să se poată concentra asupra implementării proiectelor și nu asupra birocrației excesive.
Dan Motreanu a subliniat că, datorită apartenenței PNL la cel mai mare grup politic din Parlamentul European, „putem apăra eficient interesele României în Parlamentul European.”
PARLAMENTUL EUROPEAN
Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală
Published
45 minutes agoon
May 22, 2025By
Teodora Ion
Președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, a subliniat provocările cu care se confruntă UE, inclusiv conflictele actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, în cadrul unui discurs susținut în fața europarlamentarilor reuniți la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Gaza, noi sancțiuni contra Rusiei și transformarea Europei într-un loc atractiv pentru cercetători.
”Slovenia a contribuit la conturarea Uniunii noastre, demonstrând din nou și din nou că funcționăm cel mai bine atunci când lucrăm împreună. Acesta este motivul pentru care este atât de important ca Slovenia și Europa să rămână unite în abordarea provocărilor viitoare. De ce valorile noastre contează. Și de ce le vom apăra”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Pirc Musar a reamintit experiența pozitivă a reformelor și integrării Sloveniei în UE în 2004 și a subliniat sprijinul țării sale pentru viitoarea extindere a UE bazată pe merit, în special către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova.
Președinta a subliniat necesitatea de a spori eficiența și capacitățile financiare și instituționale ale UE în calitate de comunitate politică pentru a primi noi membri.
În ceea ce privește securitatea și apărarea, președinta Pirc Musar a făcut apel la o mai mare autonomie strategică și la o reziliență societală sporită în fața crizelor multiple.
Ea a subliniat responsabilitatea UE de a susține ordinea mondială multilaterală și principiile fondatoare ale Cartei Organizației Națiunilor Unite.
În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, Pirc Musar a solicitat o mai mare implicare a UE și încetarea ostilităților în Cisiordania și Gaza.
Pirc Musar a subliniat, de asemenea, importanța consolidării competitivității globale a Europei pentru a susține modelul social european. Ea a pledat pentru continuarea investițiilor în justiție socială, educație, cultură și standarde de viață ridicate pentru toți cetățenii UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace

Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală

ICI București a participat la conferința de deschidere a „Bucharest Leaders’ Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality”

„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO

80 de senatori republicani și democrați propun noi sancțiuni contra Rusiei: Lupta Ucrainei pentru libertate este lupta noastră

Tusk îl asigură pe Zelenski că va depune ”eforturi personale” pentru deblocarea procesului de aderare a Ucrainei la UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ4 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia