Administrația Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), acuzându-i de implicare în investigații și mandate de arestare considerate „ilegale și nefondate” împotriva cetățenilor americani și israelieni, informează Departamentul de Stat al SUA.

Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat joi, 5 iunie, că Solomy Balungi Bossa (Uganda), Luz del Carmen Ibáñez Carranza (Peru), Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou (Benin) și Beti Hohler (Slovenia) au fost sancționați conform Ordinului Executiv 14203, semnat de președintele Donald Trump. Rubio a declarat că acești judecători „au fost implicați direct în eforturile CPI de a investiga, aresta, reține sau urmări penal cetățeni ai Statelor Unite sau Israelului, fără consimțământul acestor state”.

„Curtea Penală Internațională este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea nelimitată pentru a investiga, acuza și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților noștri”, a afirmat Rubio. „Această afirmație periculoasă și abuz de putere încalcă suveranitatea și securitatea națională a Statelor Unite și a aliaților noștri, inclusiv Israelul”.

Sancțiunile vin în contextul în care CPI a emis, în noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanității și alte acte de persecuție comise împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza între octombrie 2023 și mai 2024. Mandatele se bazează inclusiv pe acuzații conform cărora cei doi oficiali ar fi „privat în mod intenționat și conștient populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii, inclusiv alimente, apă, medicamente, combustibil și electricitate” . Camera a găsit, de asemenea, motive rezonabile să creadă că fiecare dintre ei este responsabil pentru crima de război de a direcționa în mod intenționat atacuri împotriva civililor în calitate de superior.

Atât Statele Unite, cât și Israelul nu sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, și nu recunosc jurisdicția acesteia. Rubio a subliniat că „Statele Unite vor lua toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a-și proteja suveranitatea, pe cea a Israelului și a oricărui alt aliat american de acțiunile ilegale ale CPI”.

Curtea Penală Internațională a condamnat sancțiunile, susținând că acestea subminează independența judiciară și eforturile globale pentru responsabilitate în fața crimelor internaționale. Organizații pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch, au criticat acțiunea SUA, considerând-o un atac la adresa justiției internaționale și a statului de drept.

„Aceste măsuri reprezintă o încercare clară de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care funcționează în baza mandatului a 125 de State Părți din toate colțurile lumii. CPI oferă dreptate și speranță milioanelor de victime ale unor atrocități inimaginabile, în strictă conformitate cu Statutul de la Roma, și menține cele mai înalte standarde de protecție a drepturilor suspecților și ale victimelor. Luarea în vizor a celor care lucrează pentru responsabilizare nu face nimic pentru a ajuta civilii prinși în conflict. Doar îi încurajează pe cei care cred că pot acționa cu impunitate”, a transmis instanța internațioanală într-un comunicat.

Președintele american Donald Trump a avut joi o discuție telefonică cu omologul chinez Xi Jinping pe fondul tensiunilor comerciale dintre cele două țări – iar în timpul convorbirii, Trump a declarat că Xi l-a invitat să viziteze China, informează ABC News.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că au discutat despre ”unele dintre complexitățile acordului nostru comercial recent încheiat și convenit”. Apelul a durat aproximativ o oră și jumătate, iar liderii au vorbit exclusiv despre comerț.

Trump a adăugat că ”a condus la o concluzie foarte pozitivă pentru ambele țări”. El a declarat că echipele de negociere americană și chineză ”se vor întâlni în scurt timp într-o locație care urmează să fie stabilită”.

Președintele american a declarat că Xi l-a invitat să viziteze China, în vreme ce Trump i-a întors favorul liderului chinez, invitându-l, la rândul său, în SUA.

„Deci, eu voi merge acolo cu prima doamnă la un moment dat, iar el va veni aici, sperăm, cu prima doamnă a Chinei”, a declarat ulterior Trump reporterilor în Biroul Oval.

Convorbirea a avut loc la cererea lui Trump, a relatat agenția chineză de știri de stat Xinhua.

A fost prima discuție confirmată între cei doi lideri de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă. Trump a făcut aluzie la o convorbire anterioară cu Xi, dar nici el și nici Casa Albă nu au confirmat vreodată dacă aceasta a avut loc de la preluarea mandatului în ianuarie.

Conversația lor este o evoluție semnificativă în contextul unui blocaj comercial între SUA și China, cele mai mari două economii ale lumii.

China a fost una dintre principalele ținte ale eforturilor lui Trump de a aplica tarife vamale unilaterale mari, în scopul declarat de a recalibra relațiile comerciale ale Americii cu restul lumii, informează CNBC.

În aprilie, Trump a majorat tarifele generale pentru importurile din China până la 145%, chiar dacă a redus temporar taxele la 10% pentru majoritatea celorlalte țări. Drept represalii, Beijingul a majorat tarifele la 125% pentru mărfurile americane.

Tarifele au condus efectiv la un embargo comercial. Dar acest blocaj a părut să se schimbe la mijlocul lunii mai, după discuțiile de la Geneva, pe care ambele părți le-au descris ca fiind reușite și productive.

În urma acestui acord, SUA au redus de la peste 145% la 30% tarifele pentru bunurile chinezești care ajung în SUA. China și-a redus taxa pe bunurile americane de la 125% la 10%.

Cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat joi, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia “să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

Prima întâlnire dintre președintele american Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz la Casa Albă s-a consumat pe un ton foarte prietenos și a evitat ceea ce unii se temeau că va fi o întâlnire incomodă, a relatat Deutsche Welle.

Noul lider de la Berlin i-a înmânat președintelui SUA certificatul de naștere al bunicului său german, Friedrich Trump, născut în Bavaria secolului al XIX-lea și devenit cetățean american în 1892, într-un cadou simbol privind originile europene ale lui Donald Trump în timp liderul american se află în relații tensionate cu aliații europeni.

La rândul său, Trump a lăudat decizia Germaniei de a crește substanțial investițiile în apărare, o solicitare cu care a venit și în primul mandat și din cauza căreia a avut relații dificile cu cancelarul german de atunci Angela Merkel. Totuși, liderul american a făcut trimitere la generalul american Douglas MacArthur care afirmase că Germania nu trebuie lăsată să se reînarmeze după ce a cauzat cel de-al Doilea Război Mondial și l-a înțepat pe Merz cu faptul că aniversarea a 81 de ani de la Debarcarea aliată în Normandia, care va avea loc vineri, 6 iunie, nu a fost o zi fericită pentru țara sa, condusă atunci de naziști.

Merz îl trimite pe Trump la originile sale europene

La începutul întâlnirii bilaterale din Biroul Oval, cancelarul german Friedrich Merz i-a prezentat președintelui american Donald Trump o copie înrămată în aur a certificatului de naștere istoric al bunicului președintelui, Friedrich.

Friedrich Trump s-a născut în 1869 în Kallstadt, în regiunea Palatinat, și a emigrat ulterior în SUA. Merz a explicat în engleză că bunicul său s-a născut în apropierea orașului Bad Dürkheim.

Trump a comentat numele localității, repetându-l și spunând: “Asta e germană serioasă”. El și-a exprimat încântarea față de cadou, spunând: “Fantastic!” Aruncând o privire iscoditoare prin Biroul Oval, el a promis că îl va agăța undeva, ceea ce a stârnit râsete.

Nașterea bunicului lui Trump a fost certificată de autoritățile bavareze, deoarece regiunea Palatinat făcea parte din Regatul Bavariei la acea vreme.

Într-un videoclip postat pe X, Merz a explicat că Ministerul de Externe de la Berlin a pregătit cadoul, care includea o traducere în limba engleză. “Cu adevărat senzațional!”, a adăugat el în germană.

Umbra Germaniei naziste proiectată de Trump și recursul la istorie al lui Merz, cerând ca SUA să pună presiune pe Rusia

Întâlnirea dintre Trump și Merz a luat și o turnură ciudată joi, când liderul american a sugerat că germanii ar putea să nu privească într-o lumină favorabilă aniversarea Zilei Z a Debarcării aliate în Normandia, când forțele americane au debarcat în Europa, la 6 iunie 1944, operațiunea Overlord fiind considerată punctul de cotitură al victoriei aliaților asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, a relatat și The Independent.

Aflați în Biroul Oval, Merz și Trump discutau despre numărul morților din războiul de peste trei ani Rusiei împotriva Ucrainei, cel mai sângeros conflict din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când liderul german a observat că a doua zi, pe 6 iunie, se împlinesc 81 de ani de la Operațiunea Overlord, asaltul amfibiu aliat asupra dominației Germaniei hitleriste, care a început cu asaltul trupelor americane, britanice, canadiene și franceze pe plajele din Normandia.

Merz i-a spus lui Trump că vrea să discute despre cum să pună capăt actualului conflict ruso-ucrainean.

“Sunt aici, domnule președinte, pentru a discuta cu dvs. mai târziu despre modul în care am putea contribui la acest obiectiv. Și căutăm cu toții măsuri și instrumente pentru a pune capăt acestui război al terorii. Și permiteți-mi să vă reamintesc că mâine este 6 iunie. Aceasta este aniversarea Zilei Z, când americanii au încheiat odată un război în Europa“, a spus el, potrivit The Independent.

În acel moment, Trump a intervenit, parcă ironizându-l pe Merz: “Nu a fost o zi plăcută pentru tine”.

Cancelarul german a început să răspundă că nu a fost “o zi plăcută”, înainte de a se opri și de a oferi o lecție de istorie președintelui american. “Pe termen lung, domnule președinte, aceasta a fost eliberarea țării mele de dictatura nazistă”, a subliniat el.

Merz a continuat afirmând că germanii știu ce datorează Americii pentru eliberarea țării lor de naziști, spunându-i lui Trump că SUA se află “din nou într-o poziție foarte puternică” pentru a ajuta la încheierea războiului Rusiei printr-un sprijin ferm pentru eforturile defensive ale Ucrainei.

“Știm ce vă datorăm, dar acesta este motivul pentru care spun că America este din nou, într-o poziție foarte puternică pentru a face ceva cu privire la acest război și la încheierea acestui război. Așa că haideți să vorbim despre ce putem face împreună și suntem pregătiți să facem tot ce putem”, a spus el.

“Să nu lăsăm niciodată Germania să se reînarmeze”. Citatul lui Trump dintr-un general american

Întrebat dacă Germania face suficient pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO prin cheltuirea unui procent stabilit din PIB pentru investițiile în apărare, Trump a răspuns că știe că Germania “cheltuiește acum mai mulți bani pentru apărare și destul de mulți bani” și a numit această evoluție “un lucru pozitiv”, înainte de a vorbi despre opiniile generalui american Douglas MacArthur despre Germania în urma celor două războaie mondiale.

“Nu sunt sigur că generalul MacArthur ar fi spus că este un lucru pozitiv, știți, nu i-ar fi plăcut, dar eu cred că este un lucru bun”, a spus Trump.

“El a făcut o declarație, să nu lăsăm niciodată Germania să se reînarmeze. Și am spus, întotdeauna mă gândesc la asta. Când spune: «Domnule, cheltuim mai mulți bani pe apărare», mă întreb: ‘Oh, este un lucru bun sau rău? Eu cred că este un lucru bun. Dar știți, cel puțin până la un anumit punct, va exista un punct în care vom spune: “Vă rog să nu vă mai înarmați. Dacă nu vă supărați”.

Președintele american a sugerat apoi, probabil în glumă, că SUA ar “urmări” cu scepticism eforturile de reînarmare ale Germaniei.

În ceea ce părea a fi o inversare a poziției sale din primul mandat, liderul american a declarat reporterilor că SUA vor păstra zecile de mii de soldați dislocați în Germania în această țară, unde se află unele dintre cele mai mari baze europene ale Americii.

Întrebat dacă SUA vor continua să își bazeze trupele în țara lui Merz, liderul SUA a răspuns: “Răspunsul este da. Vom vorbi despre asta. Dar dacă vor dori să le aibă acolo, da”, a spus el.