Principalele instituții ale Uniunii Europene, prin vocea președinților Comisiei Europene și Consiliului European, reafirmă sprijinul deplin pentru Curtea Penală Internațională (CPI) și funcționarii săi, după ce administrația Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai CPI, acuzându-i de implicare în investigații și mandate de arestare considerate „ilegale și nefondate” împotriva cetățenilor americani și israelieni.
„Comisia Europeană sprijină pe deplin Curtea Penală Internațională și funcționarii săi. CPI. CPI îi trage la răspundere pe autorii celor mai grave crime din lume și oferă victimelor o voce. Aceasta trebuie să fie liberă să acționeze fără presiuni. Vom susține întotdeauna justiția globală și respectarea dreptului internațional”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe contul X.
De asemenea, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că UE sprijină ferm CPI, fiind o piatră de temelie a justiției internaționale: „CPI nu se ridică împotriva națiunilor – se ridică împotriva impunității. Trebuie să îi protejăm independența și integritatea. Statul de drept trebuie să prevaleze asupra statului de putere.”
„Curtea Penală Internațională este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea nelimitată pentru a investiga, acuza și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților noștri”, a afirmat Rubio. „Această afirmație periculoasă și abuz de putere încalcă suveranitatea și securitatea națională a Statelor Unite și a aliaților noștri, inclusiv Israelul”.
Sancțiunile vin în contextul în care CPI a emis, în noiembrie 2024, mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanității și alte acte de persecuție comise împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza între octombrie 2023 și mai 2024. Mandatele se bazează inclusiv pe acuzații conform cărora cei doi oficiali ar fi „privat în mod intenționat și conștient populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii, inclusiv alimente, apă, medicamente, combustibil și electricitate” . Camera a găsit, de asemenea, motive rezonabile să creadă că fiecare dintre ei este responsabil pentru crima de război de a direcționa în mod intenționat atacuri împotriva civililor în calitate de superior.
Atât Statele Unite, cât și Israelul nu sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, și nu recunosc jurisdicția acesteia. Rubio a subliniat că „Statele Unite vor lua toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a-și proteja suveranitatea, pe cea a Israelului și a oricărui alt aliat american de acțiunile ilegale ale CPI”.
Curtea Penală Internațională a condamnat sancțiunile, susținând că acestea subminează independența judiciară și eforturile globale pentru responsabilitate în fața crimelor internaționale. Organizații pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch, au criticat acțiunea SUA, considerând-o un atac la adresa justiției internaționale și a statului de drept.
