Mai multe țări membre ale UE, printre care și România, au solicitat Comisiei Europene o finanțare adecvată pentru Politica Agricolă Comună, cu ”personalitate juridică și instituțională proprie”, informează Agerpres.
Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, aceste țări solicită, în egală măsură, ca Politica Agricolă Comună să fie ”separată de restul politicilor europene”, relatează joi agenția EFE, citând Ministerul spaniol al Agriculturii, Pescuitului și Alimentației.
Țările semnatare sunt următoarele: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria.
Scrisoarea are și un alt adresat, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Christophe Hansen. Epistola conține și o anexă în care țările subliniază importanța menținerii unei Politici Agricole europene ”autonome, independente și strategice”, în perspectiva negocierilor asupra viitorului cadru financiar multianual (CFM) care se vor desfășura în luna iulie.
Miniștrii semnatari ai scrisorii subliniază rolul PAC în asigurarea securității alimentare, a unui nivel de trai corect pentru fermieri și crescători de animale, menținerea coeziunii sociale, susținerea mediului rural și contribuția la sustenabilitatea mediului înconjurător în UE.
Miniștrii propune o Politică Agricolă Comună construită pe doi piloni:
- Ajutoare directe
- Ajutoare pentru dezvoltare rurală
România beneficiază de aproape 15 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună.
Pe baza revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) al UE, proiectul de buget de anul viitor este conceput pentru a sprijini obiectivele strategice, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, competitivitatea, gestionarea migrației, securitatea și apărarea, precum și investițiile strategice, menținând în același timp dinamica priorităților verzi și digitale.
Această propunere de buget vine după o serie de evoluții neprevăzute în perioada CFM 2021-2027, inclusiv o pandemie mondială, o criză energetică și o inflație în creștere, revenirea războiului pe continentul european și tensiunile geopolitice tot mai mari pe scena mondială.




