Guvernul federal german a adoptat miercuri pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, marcând un moment important în combaterea crizei climatice globale, informează un comunicat al Ambasadei Germaniei la București remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul a fost adoptat în contextul în care ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, va participa începând de joi la Conferința Mondială a Climei COP28 din Dubai.

“Prin această strategie amplă în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, Germania se poziționează în fruntea eforturilor internaționale și contribuie la protejarea prosperității și dezvoltării durabile. Politica climatică implică și politică de securitate, politică de securitate alimentară, politică energetică, economică și geopolitică. Obiectivul acestei strategii este de a promova aceste domenii într-un mod interconectat. Și sperăm să avem cât mai mulți susținători! Protejarea mediului poate avea succes doar ca un efort comun. Din acest motiv, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat, în contextul participării la Conferința Internațională privind Schimbările Climatice COP28, că va fi nevoie de o triplare a energiilor regenerabile și de o dublare a eficienței energetice până în 2030, dacă vrem să menținem ca țintă pragul de 1,5 grade. Încă de la debutul COP28 din Dubai, Germania a făcut posibilă înființarea importantului Fond pentru daune și pierderi climatice, prin promisiunea unei contribuții de 100 de milioane de dolari. Astfel rămânem solidari față de cei afectați cel mai mult de schimbările climatice“, a transmis ambasadorul german Peer Gebauer. 

Guvernul german intenționează să preia un rol de pionierat în șase domenii esențiale ale politicii climatice:

1. Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și accelerarea tranziției energetice la nivel global.
2. Construirea unei economii competitive, durabile și prietenoase cu mediul.
3. Conservarea resurselor vitale și protejarea sănătății, inclusiv sprijinirea celor mai afectați de schimbările climatice.
4. Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor.
5. Consolidarea rezilienței, păcii și securității.
6. Aducerea fluxurilor financiare internaționale în acord cu un traseu compatibil cu pragul de 1,5 grade. 

Strategia de politică externă privind schimbările climatice a guvernului federal reprezintă un element central al Strategiei Naționale de Securitate și centralizează eforturile interministeriale pentru combaterea crizei climatice.

Bazată pe fundamente științifice și condiții geopolitice, strategia conturează principii și abordări pentru politica externă privind schimbările climatice.

Ea accentuează și colaborarea cu țări și grupuri sociale importante și este ferm ancorată în cooperarea europeană și multilaterală.

Uniunea Europeană și țările sale membre ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice și procesele electorale”, transmite Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-o reacție de solidarizare cu Londra, care a acuzat că grupuri de hackeri sprijinite de serviciul de securitate rus FSB s-au aflat în spatele unor ”încercări susținute și nereușite de a interveni în procesele politice din Marea Britanie” motiv pentru care MAE britanic l-a convocat pe ambasadorul rus, potrivit Politico Europe. 

Avertismentul oficialului european vine în contextul în care Uniunea Europeană va organiza anul viitor alegeri europarlamentare.

”Monitorizăm îndeaproape orice tentative de atacuri cibernetice asupra proceselor noastre democratice, în special în contextul viitoarelor alegeri europene. Pe măsură ce presiunea asupra democrației crește la nivel global, continuăm să acordăm asistență și să colaborăm cu partenerii împotriva acestor amenințări cibernetice în curs de desfășurare. În acest sens, Uniunea Europeană și statele sale membre împărtășesc îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și a altor parteneri, așa cum au fost exprimate în declarațiile lor din 7 decembrie, și își exprimă întreaga noastră solidaritate. Activitățile care urmăresc să ne amenințe integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și buna funcționare a democrațiilor sunt inacceptabile”, a fost mesajul ferm transmis de Borrell.

El a evidențiat că aceste ”activități sunt contrare normelor de conduită responsabilă din partea statelor în spațiul cibernetic, așa cum au fost aprobate de toți membrii ONU” și dă asigurări că UE va continua ”să promoveze principiul diligenței și comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”, lansând în egală măsură un apel la adresa tuturor țărilor ”să respecte aceste norme și principii”.

”Uniunea Europeană și statele sale membre au responsabilitatea și sunt hotărâte să protejeze și să apere procesele noastre electorale și politice. Rămânem vigilenți și pregătiți să întreprindem orice acțiune necesară din setul de instrumente de diplomație cibernetică al UE, inclusiv sancțiuni pentru a preveni și a răspunde la atacuri cibernetice inacceptabile”, conchide cu un avertisment Josep Borrell.

Leo Docherty, subsecretar de stat pentru Europa a afirmat joi, în fața Camerei Comunelor, că parlamentari, colegi, funcționari publici, jurnaliști și ONG-uri s-au numărat printre cei vizați de atacuri cibernetice orchestrate de grupuri de hackeri controlate de serviciul de securitate rus FSB, în încercarea de a se ”amesteca în politica britanică”.

Acesta a avertizat că unele conversații private ale unor politicieni și funcționari publici de profil înalt au fost compromise, dar a insistat că această campanie mai amplă ”nu a avut succes”.

Potrivit Ministerului de Externe, parlamentari din tot spectrul politic au fost ținta unor atacuri de spear-phishing, prin care se încearcă să se obțină informații sensibile, adesea prin intermediul unor e-mailuri malițioase. Jurnaliști, organizații ale societății civile și grupuri din sectorul public au fost, de asemenea, vizate de grupul cibernetic, a precizat departamentul.

Întrebat despre aceste afirmații în timpul unei conferințe de presă joi, premierul britanic Rishi Sunak a refuzat să spună dacă a fost vizat.

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.