Corespondență din Strasbourg

Cu nouă luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European și cu câteva ore înainte ca Ursula von der Leyen să susțină ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene în calitate de președinte al Comisiei Europene, lideri ai principalelor grupuri pro-europene din hemiciclul de la Strasbourg și Bruxelles consideră posibil un nou mandat al lui von der Leyen în fruntea executivului european.

După patru ani în care fostul ministru german al apărării a condus Comisia Europeană, cu proiecte emblematice privind Pactul Verde European, o Europă pregătită pentru era digitală, noi strategii industriale, gestionarea cele mai grave crize sanitare din ultimul secol și coordonarea măsurilor UE în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Ursula von der Leyen ezită să confirme dacă va candida pentru un nou mandat la șefia Comisiei.

“Frumoasă încercare“, a declarat ea, săptămâna trecută, după ce a fost întrebată dacă va candida din nou, în timp părăsea o întâlnire cu eurodeputații de top din Parlamentul European în contextul discursului său emblematic privind Starea UE.

Din postura de singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel (2005-2019), Ursula von der Leyen a fost aleasă președintă a Comisiei Europene la 17 iulie 2019 de către o majoritate fragilă a Parlamentului European, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374. Alegerea ei venea ca urmare a deciziei Consiliului European din 2 iulie 2019 de a o propune pe von der Leyen pentru șefia Comisiei Europene în detrimentul procedurii Spitzenkandidat, care ar fi presupus numirea eurodeputatului bavarez Manfred Weber (candidatul cap de listă al PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în Parlament), dar pe care președintele francez Emmanuel Macron nu l-a dorit.

Întrebați de CaleaEuropeană.ro în cadrul unor sesiuni de dialog cu jurnaliștii acreditați la sesiunea plenară a Parlamentului European, vice-lideri ai grupului PPE, ai grupului S&D și grupului Verzilor nu au exclus posibilitatea ca Ursula von der Leyen să fie propusă pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene după alegerile europene de anul viitor, însă cei trei membri ai Parlamentului au evocat nevoia unei majorități.

Rainer Wieland, vicepreședinte al Parlamentului European din partea PPE și coleg cu von der Leyen în Uniunea Creștin-Democrată din Germania, a precizat că numirea unui președinte al Comisiei Europene va trebui să “reflecte imaginea unei majorități”, dar a insistat și asupra paradoxurilor luării unei decizii din partea statelor membre.

Wieland a dat ca exemplu situația lui Jean-Claude Juncker din 2014, când fostul premier al Luxemburgului a fost numit președinte al Comisiei Europene de Consiliul European, iar premierul Luxemburgului care a trebuit să accepte această decizie, Xavier Bettel, provine din familia liberalilor europeni.

“Același lucru se va întâmpla și de data aceasta dacă Ursula von der Leyen va dori această funcție”, a spus el, referindu-se la realitatea politică din Germania, unde coaliția “Semafor” este compusă din SPD-ul lui Olaf Scholz, Verzii și Liberalii.

“Iar acest lucru este perfect reflectat în textul acordului de coaliție din Germania, care spune mai mult sau mai puțin că dacă președintele Comisiei, și versiunea feminină a termenului a fost folosită, nu vine din Germania, Verzii au dreptul de a nominaliza o persoană“, a precizat Wieland.

De altfel, liderul CDU, Friedrich Merz, a precizat încă din luna aprilie că Uniunea Creștin-Democrată din Germania susține o nouă candidatură a Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, anunțul său venind și pe fondul participării lui von der Leyen la o reuniune cu ușile închise a guvernului german.

Din partea Socialiștilor Europeni, vicepreședintele S&D Pedro Silva Pereira a precizat că Partidul Socialiștilor Europeni va organiza două congrese – unul statutar la finalul anului și un altul extraordinar la începutul lui 2024 pentru a lua decizia privind candidatul la șefia Comisiei Europene – și că decizia de susținere a unui candidat din altă familie politică nu va fi luată fără o serie de angajamente din partea respectivului candidat.

“Conducerea Comisiei Europene depinde foarte mult de rezultatele electorale și nu putem exclude scenariul în care conducerea Comisiei Europene ar veni din partea familiei socialiste. Ceea ce pot spune este că, așa cum s-a mai întâmplat și înainte, inclusiv cu Ursula von der Leyen, socialiștii nu au susținut candidați fără să cunoască agenda. Așadar, am făcut o serie de cereri semnificative pentru a-i acorda sprijinul nostru actualului președinte al Comisiei Europene. Și pot garanta că, indiferent cine va fi următorul președinte al Comisiei Europene, grupul socialist va avea o listă de cereri, iar poziția grupului va depinde în mare măsură de răspunsurile pe care le vom primi”, a spus el.

O poziție mai directă și mai puțin nuanțată a venit din partea lui Heidi Hautala, vicepreședintă a grupului Verzilor.

“Pariul meu este că majoritatea dintre noi vom fi pregătiți să o susținem (pe Ursula von der Leyen) pentru un al doilea mandat“, a spus ea, precizând că Verzii au analizat întotdeauna dur mandatul lui von der Leyen, dar că i-au acordat și credit pentru realizări.

“S-a dovedit a fi un lider hotărât, este convingătoare și s-a comportat mult mai bine decât ne-am așteptat“, a completat Hautala, subliniind că majoritatea pro-europeană din Parlamentul European privind numirea șefilor instituțiilor UE este urmată, pe parcursul mandatului, de clivaje pe dosare de politică europeană.

La Bruxelles se speculează despre ce va face von der Leyen după alegerile europene din iunie anul viitor, care vor declanșa un proces de schimbare a pozițiilor de conducere la nivelul instituțiilor UE, cu funcțiile de președinte ale Comisiei, Consiliului European, Băncii Centrale Europene și Parlamentului European și de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică externă aflate pe masa negocierilor.

De asemenea, numele lui von der Leyen, fost ministru german al apărării, a apărut în discuțiile despre cine îi va succeda lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

Chiar dacă ea își declară intenția de a rămâne în postul de comisar, există un mare semn de întrebare dacă va îmbrățișa procesul informal de candidat principal (sau Spitzenkandidat) din partea PPE sau dacă se așteaptă să fie pur și simplu numită, așa cum s-a întâmplat în 2019, când numele ei a apărut la masa negocierilor, după ce Franța a respins procedura Spitzenkandidat.

Această procedură ar fi presupus ca germanul Manfred Weber, liderul PPE, să fie numit președinte al Comisiei Europene, deoarece Partidul Popular European a obținut cele mai multe mandate la alegerile europene.

Cu toate acestea, procedura stipulată în Tratatul UE precizează că liderii statelor membre, reuniți în Consiliul European, numesc un președinte al Comisiei Europene luând în calcul rezultatele alegerilor. Scrutinul din 2019 a determinat, pentru prima oară, ca o majoritate în Parlamentul European să fie format de trei, și nu de două, grupuri politice, creând astfel premisele unei majorități formate de Partidul Popular European, Socialiștii Europeni și Renew Europe (grupul liberal).

Deși Consiliul European a numit, în 2019, un reprezentant al PPE în funcția de președinte al Comisiei Europene, ne-nominalizarea lui Manfred Weber a determinat “lichidarea” procedurii Spitzenkandidat.

În același timp, Partidul Popular European a decis zilele trecute să organizeze Congresul său premergător alegerilor europene în primăvara lui 2024, la București, eveniment la care Ursula von der Leyen va participa.