Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Van Rompuy încurajează partidele politice din România să colaboreze

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a încurajat, în cursul întâlnirii cu preşedintele Traian Băsescu, toate forţele politice din România să colaboreze într-un spirit constructiv, prin respectarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi tuturor instituţiilor, scrie agenţia de ştiri Mediafax.

“Herman Van Rompuy a cerut implementarea totală a raportului MCV din iulie şi aşteaptă progrese până la sfârşitul anului”, se arată într-un comunicat oficial al Consiliului European.

Herman Van Rompuy şi Traian Băsescu s-au întâlnit, vineri la Bruxelles în cursul unei vizite de lucru.

Sursa: Mediafax.ro
Foto:  en.wikipedia.org

CONSILIUL EUROPEAN

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel a primit vineri, la finalul ultimului său Consiliu European după o carieră prodigioasă de 16 ani în slujba Germaniei și a Europei și 107 summit-uri europene, un omagiu special din partea liderilor actuali dar și în numele foștilor lideri cu care a împărțit scena decizională europeană și transatlantică.

În cadrul unei ceremonii de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

Mulțumită ție, centrul a rezistat la multe furtuni“, a spus Barack Obama, într-un mesaj video difuzat de președintele Consiliului European, Charles Michel, în care fostul lider de la Casa Albă i-a adresat câteva cuvinte cancelarului Merkel, în timp ce liderii și-au luat rămas bun de la ea în cadrul Consiliului European.

“Dragă Angela, mă alătur prietenilor, colegilor și admiratorilor tăi din întreaga lume care îți aduc astăzi un omagiu. Este o dovadă a caracterului tău faptul că probabil ți-ar plăcea mai mult să lucrezi la o reuniune a Consiliului European decât să fii în centrul atenției ca acum. Am fost mândru să te onorez cu Medalia Libertății pentru angajamentul tău față de ceea ce poate însemna pentru lume alianța dintre Statele Unite, Germania și Europa. Am avut privilegiul să mă bazez pe parteneriatul tău și pe depășirea unei serii de crize cu care s-au confruntat popoarele noastre. Și am fost fericit să îți devin prieten pe măsură ce te-am urmărit cum ai adus bunul umor, pragmatismul înțelept și o busolă morală neclintită și cum ai luat decizii dificile de-a lungul multor ani. Pe foarte puțini lideri politici se poate conta că își pun principiile, mai presus de orice definiție îngustă a interesului personal“, a spus Barack Obama, în mesajul său.

“Iubitul tău popor german și întreaga lume îți datorează recunoștință (…) Mulțumită ție, centrul a rezistat prin multe furtuni. Atât de mulți oameni, fete și băieți, bărbați și femei, au avut un model de urmat la care au putut să privească, în vremuri dificile. Știu, pentru că eu sunt unul dintre ei”, a adăugat Obama, cel care a colaborat cu Merkel în calitate de președinte al SUA vreme de opt ani din cei 16 ai cancelarului german.

În finalul mesajului său, Obama a adus un tribut prieteniei, leadership-ului și fidelității față de valorile universale pe care Merkel le-a îmbrățișat încă de când era o tânără fată în Germania de Est.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene.

Ai participat la 107 din cele 214 reuniuni ale Consiliului European de la înființarea acestuia. Îți mulțumim pentru experiența, înțelepciunea și capacitatea ta de a te concentra asupra lucrurilor esențiale. Dankeschön, dragă Angela“, a scris Charles Michel, liderul Consiliului European, tot pe Twitter.

Michel a publicat un scurt montaj video cu ilustrații de la cele mai importante summituri europene la care Merkel a luat parte, de la primul astfel de Consiliu, în decembrie 2005, când a fost întâmpinată, între alții de Tony Blair sau Jacques Chirac, și până în prezent.

Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a participat joi și vineri, probabil, la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene.

După alegerile generale din Germania, la care Merkel nu a mai candidat, și cu negocierile privind o coaliție “semafor” între SPD, Verzi și liberali care înclină către formarea unui guvern până la Consiliul European din decembrie, summitul de la Bruxelles din aceste zile pare fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduite vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nikolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Published

on

© European Union 2021

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene.

Ai participat la 107 din cele 214 reuniuni ale Consiliului European de la înființarea acestuia. Îți mulțumim pentru experiența, înțelepciunea și capacitatea ta de a te concentra asupra lucrurilor esențiale. Dankeschön, dragă Angela“, a scris Charles Michel, liderul Consiliului European, tot pe Twitter.

Michel a publicat un scurt montaj video cu ilustrații de la cele mai importante summituri europene la care Merkel a luat parte, de la primul astfel de Consiliu, în decembrie 2005, când a fost întâmpinată, între alții de Tony Blair sau Jacques Chirac, și până în prezent.

“Reuniunea a început cu un cuvânt din partea președintelui Consiliului European în cinstea premierului suedez Stefan Löfven și a cancelarului german Angela Merkel. După ceremonia de adio președintele Consiliului European a trecut la primul subiect de pe ordinea de zi, migrația” a anunțat, pe Twitter, purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel

O serie de fotografii publicate pe pagina Consiliului European arată că Merkel a primit mic cadou comemorativ și că a fost aplaudată la scenă deschisă.

© European Union 2021

© European Union 2021

Reverențe din partea liderilor europeni

De altfel, joi seară, liderii statelor membre au participat la o fotografie de familie, o practică uzuală până la izbucnirea pandemiei, și care acum a fost organizată în semn de reverență pentru cancelarul german care adesea a fost considerată și liderul de facto al Uniunii Europene.

© European Union 2021

La plecarea Angelei Merkel din funcția de cancelar german, premierul luxemburghez Xavier Bettel a declarat că aceasta “va lăsa un mare gol” după atâția ani.

“Cei mai mulți oameni nu știu acest lucru, dar doamna Merkel a fost o mașină de compromis”, a spus el, adăugând că ea a salvat adesea situația atunci când compromisul părea imposibil.

“Angela venea și spunea ‘OK, propun…’ și de cele mai multe ori tot găsea ceva care să ne lege”, a precizat el, conform Politico Europe.

De asemenea, și președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că are un “respect imens” pentru Angela Merkel, deoarece “a fost probabil acest factor de stabilizare de care este nevoie în mod crucial, mai ales în circumstanțe foarte complicate”.

“În momentele critice, a fost acea doamnă care a intervenit și ne-a ajutat să găsim o soluție”, a continuat Nausėda, adăugând: “Așadar, apreciez foarte mult activitatea Angelei și îi doresc tot ce este mai bun în viitor.”

“E vorba de cineva care timp de 16 ani a marcat într-adevăr Europa şi ne-a ajutat pe noi toţi, Cei 27, să luăm decizii bune cu multă umanitate în momente dificile”, a declarat și premierul belgian Alexander de Croo, potrivit Agerpres.

Plecarea Angelei Merkel “va lăsa un gol imens, căci este cineva care a fost atât de mult timp în funcţie şi care a avut o influenţă atât de mare asupra dezvoltării Uniunii Europene”, a adăugat omologul său austriac Alexander Schallenberg. “Ea este o artizană a păcii în cadrul UE şi este, fără îndoială, o mare europeană”, a mai spus el.

© European Union 2021

Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a participat joi și vineri, probabil, la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene.

După alegerile generale din Germania, la care Merkel nu a mai candidat, și cu negocierile privind o coaliție “semafor” între SPD, Verzi și liberali care înclină către formarea unui guvern până la Consiliul European din decembrie, summitul de la Bruxelles din aceste zile pare fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Lăsând în urmă o moștenire aparte – transformarea eșecului Tratatului Constituțional din 2005 în oportunitatea Tratatului de la Lisabona, gestionarea crizelor economico-financiare și a migrației, salvarea Greciei de la colaps financiar, și brevetarea politică, alături de președintele Franței, a fondului de redresare post-COVID-19, Angela Merkel se va alătura lui Jean-Claude Juncker și altor lideri marcanți în panteonul integrării europene.

Și pentru că istoria reprezintă adesea și rampă favorabilă pentru liderii marcanți, Angela Merkel se va retrage din marea arenă politică europeană la un an distanță de când a preluat și a asigurat, în numele Germaniei, ultima sa președinție semestrială la Consiliul Uniunii Europene, un mandat derulat în timpul celei mai grave crize de la înființarea UE – pandemia de coronavirus – și în cadrul căruia cancelarul german a avut o singură misiune: “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie 2020, la finalul ultimului Consiliu European al anului, pentru ca în ultimul său mesaj de Anul Nou în calitate de cancelar să afirme că 2020 a fost “cel mai greu an al mandatului meu“, însă “niciodată nu am salutat noul an cu atât de multă speranță”.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE a lăsat Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri cruciale: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

© European Union, 2020

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) finanțat prin granturi și împrumuturi contractate de Comisia Europeană la un rating foarte bun și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100% într-o decizie complicată și fără precedent: asumarea unei datorii comune, fie ea și limitată, de Uniunea Europeană în numele statelor membre.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”. 

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la summitul din decembrie 2020, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

© European Union 2020 – Source : EP

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde Europeanconsiderat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

La această suită de rezultate importante mai pot fi adăugate acordul post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier și un acord de principiu privind investițiile între UE și China. Cel din urmă acord este momentan blocat în procesul de ratificare, însă a fost definit de Angela Merkel ca o bază bună de pornire în relațiile cu Beijingul, cuprinse între marjele de gândire strategică ale cooperării acolo unde este posibil și ale rivalității sistemice în contextul competiției dintre modelul autocratic al Chinei și cel democratic promovat de SUA și de Uniunea Europeană.

Câteva eșecuri pentru Angela Merkel: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei și eternul balet cu Rusia

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie 2020.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Conferința privind viitorul Europei a debutat, în cele din urmă, la 9 mai 2021, de Ziua Europei, sub egida președinției portugheze a Consiliului UE.

Un alt subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nikolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduite vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Pentru Angela Merkel, toate aceste momente echivalează cu pași ceremonioși și siguri către panteonul integrării europene și cel al istoriei relației transatlantice. Auf Wiedersehen, Frau Bundeskanzlerin!

© European Union 2019

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan.

Președintele a susținut vineri declarații de presă la sosirea la cea de-a doua zi a lucrărilor Consiliului European de toamnă și a explicat concluziile adoptate joi prin care liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

“Noi știm de acasă că avem o problemă cu preturile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a mai spus că a solicitat Comisiei Europene un plan pentru situația în care prețurile la energie vor continua să crească, pledând pentru un mix între soluții naționale și soluții europene ferme.

“Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluțiile naţionale, deci soluţiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme. În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit ca să nu se repete și să luăm măsuri să mergem înspre soluții sustenabile, adică să găsim soluții pentru ca aceste prețuri să revină la normalitate”, a mai declarat el având în vedere că liderii au discutat și comunicarea adoptată de Comisia Europeană săptămâna trecută și care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial.

Se preconizează că această creștere va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Concluziile adoptate joi mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel, Klaus Iohannis a mai arătat că “noi în România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie” și a solicitat finanțarea proiectelor bazate pe energie nucleare și a gaze naturale prin mecanisme europene.

“Trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă. (…) România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare. Cum s-a exprimat Franța, ne-am exprimat și noi. Noi suntem în grupul de state care promovează nuclear și gaz ca măsuri de tranziție. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri. Sunt două grupuri, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Noi vom dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. Optimal a fi să beneficiem și de finanțare și de fonduri europene”, a mai explicat președintele.

“Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care țin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine și mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la granița Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară și producția produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă și pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numește sărăcia energetică, adică orice român să își poată permite energia, curentul, gazul și încălzirea și să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din țările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN49 mins ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA60 mins ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending