Connect with us

POLITICĂ

Vatican: Reportaj la barul cardinalilor. Despre sfârșitul lumii, afacerile de la Sfântul Scaun și demisia Papei Benedict al XVI-lea

Published

on

Ovidiu Marincea

20130217-105251.jpg
“După ce mi-am examinat în mod repetat conștiința înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, datorită vârstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvată a ministerului petrin”, a rostit Papa Benedict al XVI-lea, în discursul său de săptămâna trecută, când și-a anunțat demisia începând cu data de 28 februarie. Luni seara, pe 11 februarie, un fulger a izbit cupola catedralei Sfândul Petru din Vatican, iar imaginile au devenit virale pe internet adunând milioane de vizualizări. Cum să-și dea Papa demisia? Care sunt adevăratele motive pentru care a făcut acest gest nemaîntâlnit în ultimii 700 de ani? Precedentul istoric în care un Papă s-a retras din fruntea Bisericii Catolice poate fi găsit tocmai în 1294, cand Papa Celestin al V-lea s-a retras după doar 4 luni de pontificat, invocând tot motive legate de vârsta și oboseală fizică. Presiunile politice din acea perioadă au fost și ele un factor important.

Papa nero” și sfârșitul lumii
Vineri, 15 februarie, la Vatican era o zi însorită cu 12 grade Celsius în termometre. Platoul pieței San Pietro din micul stat din inima Romei era animat de circa 2.000 de turiști. Asiaticii își îndeplineau misiunea lor de a fotografia tot ce mișcă și ce nu mișcă, stolurile de porumbei care-ți ciugulesc din palmă erau la fel de agitate ca întotdeauna, iar cozile interminabile formate la intrarea în muzee erau la locul lor ca în orice perioadă a anului. Părea că nimănui nu-i pasă de demisia Papei Benedict. Doar prezența câtorva care de televiziune instalate sub celebrul balcon de unde Sfântul Părinte binecuvintează mulțimile anunța că s-a întâmplat un eveniment.

20130217-105727.jpg
De fapt, italienii sunt de-a dreptul speriați. Și nu de criza datoriei externe a țării, nici de creșterea alarmantă a șomajului, ci de sfârșitul lumii care, spun ei, este extrem de aproape. Nostradamus a prezis că înainte de Marele Sfârșit, pe Sfântul Scaun va ajunge “un Papa nero” (un papă negru) pe care-l va chema Petru. Acesta va distruge Roma și Biserica, iar atunci lumea se va sfârși. Culmea, pe unul dintre cardinalii favoriți la scaunul de la Vatican îl cheamă Peter Turkson și este un negru din Ghana. Mai mult, pe placa din piatră din basilica San Pietro, acolo unde sunt trecuți toți Papii din istorie, un singur loc mai este liber.
“Sfârșitul este mai aproape decât ne imaginăm, îmi spune o călugăriță din Palermo care bolborosea ceva stând rezemată de una dintre coloanele impunătoare ale arcului din Piața San Pietro și strângea în pumn un crucifix fosforescent. A venit la Vatican la începutul săptămânii trecute, imediat ce a auzit că Papa Benedict își va da demisia. Atunci, o ziaristă italiancă acreditată la Vatican a înțeles ce le-a spus Papa discret, în limba latină, colaboratorilor săi și a publicat informația care ulterior a fost confirmată de Vatican.

20130217-105748.jpg
Un grup de studenți italieni veniți la Vatican pe scutere vorbeau despre același lucru. “Nu trebuie ca acest cardinal ganez să ajungă Papă. Nu trebuie lăsat, sau vom muri cu toții!”
Parcă se făcuse mai frig, așa că am coborât pe bulevardul înțesat de magazine de suveniruri din Vatican mergând pe troturarul care permitea soarelui să se arate. La nici 100 de metri de Piața San Pietro, pe strada Transpotina, la numărul 9, un restaurant cochet cu câteva mese de fier forjat scoase pe trotuar m-a ademenit. M-am așezat la masă și am cerut un capucino gândindu-mă la sfârșitul lumii. Bărbați de toate vârstele și naționalitățile, purtând gulere de preoți catolici, mișunau de colo-colo pe străduță. La cei de culoare mă uitam cu o oarecare teamă. Îmi tot venea în minte avertismentul călugăriței din Parma…
“Vrei să și mănânci ceva?”, mă întreabă în românește un ospătar la vreo 30 de ani zâmbind larg. Îi cer o pizza și încerc să intru în vorbă cu câteva fețe bisericești de lângă mine. „Nu prea stau de vorbă cu jurnaliștii”, îmi spune Constantin, căruia toată lumea din Vatican îi spune „Constantino”.

Wall-Street-ul cardinalilor și barul păcătoșilor
Românul, născut în Piatra Neamț, s-a angajat la acest restaurant exact în 2005, anul în care a murit Papa Ioan Paul al II-lea, iar Vaticanul fierbea. “Eram foarte emoţionat şi speriat în acelaşi timp, pentru că nu ştiam exact ce-o să fac acolo, limba nu o stăpâneam îndeajuns şi nu mai lucrasem niciodată în acel domeniu. Şi iată-ma prins în confuzia creată de barul plin de pelerini, lucrând robotic, încercând să îmi găsesc o explicaţie la cuvintele pe care nu le înţelegeam. Prima zi de lucru s-a încheiat după 13 ore de muncă continuă. În final, am fost angajat şi după circa 8 luni prinsesem destulă experienţă pentru a lucra singur pe o tură”, spune românul. De puțin timp, patronii, care nu mai pot munci din cauza vârstei, i-au dat lui Constantino afacerea pe mână, iar el le plătște o rentă lunară.
A venit pizza, iar Constantino are timp să stea de vorbă cu mine. Clienții s-au mai rărit. Vizavi de barul-restaurant la care mă aflam, este “hotelul cardinalilor”. Înainte de întrunirea Conclavului care îl va alege pe noul Papă, cei 118 cardinali membri în Conclav vor fi cazați în acel hotel. Hotelul este înconjurat de alte clădiri identice în care sunt birourile fețelor bisericești care lucrează pentru Vatican. “Un indian se ocupă cu educarea copiilor catolici din întreaga lume, vine mereu aici și bea cafea. Un cardinal neamț, culmea, se ocupă de problema Holocaustului. Și el este clientul meu. Un alt cardinal, din Canada, și-a vândut casa, și-a donat averea și a slujit Vaticanului timp de 20 de ani. Acum este prea bătrân și a fost dat afară ca un câine, nu are unde să se ducă. Venea la restaurantul meu și plângea. Nu l-am mai văzut de câteva săptămâni”, povestește Constantino.
Are și Papa un “Ponta” al său

20130217-105755.jpg
Constantin Ungureanu spune că preoții care lucrează în Vatican se poartă ca bancherii de pe Wall-Street. Vin la birou, ies în pauza de masă și mănâncă, își comandă whiskey, fumează trabuc și nu se sfiesc de pelerinii care le cer binecuvântare. “Dacă un turist vine cu obiecte cumpărate de la magazinul de suveniruri pentru a fi binecuvântate, preotul împinge scrumiera cu trabucul său mai încolo, face semnul crucii deaspura obiectelor, iar apoi își vede de consumație. Nu există spiritualitate”, spune Constantino.
Legat de demisia Papei, cardinalii care îi calcă pragul spun că de vină ar fi cardinalul Tarcisio Bertone. Secretar de stat al Vaticanului, Bertone are în mână trezoreria statului și se ocupă de toată partea administrativă. “Războiul dintre el și Papă este la fel ca cel dintre Băsescu și Ponta, ca să înțelegi. Papa refuză să cedeze la presiunile lui Bertone de a semna tot felul de acte ilegale, iar cardinalii spun că a preferat să demisioneze decât să facă rău Bisericii”, spune Constantino. Actualul Papă, fostul cardinal Ratzinger, i-a fost alături Papei Ioan Paul al II-lea când acesta, bătrân și slăbit, nu-și mai putea îndeplini atribuțiile. Atunci a semnat documente care au dus la greșeli enrome pe care Benedict al XVI-lea a muncit ani de zile să le repare. Pentru că știe ce înseamnă să fii doar o marionetă pentru cardinali, Papa Benedict a decis să rămână în istorie un Papă demn. Se va retrage la reședința de vară, va scrie, se va ruga și, cel mai probabil, după moartea sa va fi beatificat.
În momentul de față, pentru Sfântul Scaun sunt trei mari favoriți: Arhiepiscopul cardinal de New York, Timothy Michael Dolan, cardinalul ganez Peter Turkson și cardinalul Cristoph Schonborn al Vienei. Însă italienii îl doresc pe cardinalul Scola, un italian extrem de infulent care ar i-ar putea convinge pe ceilalți să-l voteze. În aeste zile încep negocierile, ca la grupurile parlamentare. Cine pe cine susține, cine ce promite și cui, iar în momentul în care se reunește Conclavul, decizia este deja luată în proporție de 90%. Totul este un calcul politic, însă cardinalii sunt hotărâți să aleagă un Papă puternic, mai tânăr, care să preia frâiele Bisericii Catolice.
Pizza s-a răcit deja, pentru că românul nostru pare să știe mai multe decât intellingence-ul Vaticanului.

20130217-105736.jpg
“Toți vin la bar la mine și își varsă năduful. Vorbesc între ei, iar eu nu am cum să nu-i aud. În plus, sunt prieten cu ziariștii acreditați la Vatican și cu consilierii ambasadelor din zonă. Sunt doar trei restaurante lângă San Pietro, e o lume mică”, spune Constantino.
Până la vacantarea Sfântului Scaun mai sunt câteva zile, iar întreaga Planetă va aștepta cu sufletul la gură fumul care se va înălța deasupra catedralei San Pietro. Însă dacă fumul alb va anunța un Papă negru, călugărița din Palermo va rămâne țintuită de coloanele din Piață așteptând carele de foc ale Sfântului Petru pe cer…

POLITICĂ

Klaus Iohannis: ”Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi un mesaj la deschiderea Congresului Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, organizat la Constanţa, în care a vorbit despre “o lipsă de implicare din partea autorităţilor” în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

“Am observat în ultima vreme, în actualul context, marcat de tensiuni socio-politice, o lipsă de implicare din partea autorităţilor în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Responsabilii guvernamentali dau dovadă de o cunoaştere precară a istoriei noastre recente, iar acest lucru se reflectă prin lipsa de strategii şi iniţiative care să combată uitarea şi să onoreze victimele totalitarismului. De asemenea, instituţiile care au obligaţia de a contribui la recuperarea memoriei victimelor comunismului, precum şi de a scoate de sub anonimat călăii dau dovadă de totală pasivitate. Găsesc aceste neajunsuri foarte dăunătoare pentru societatea noastră. Lipsa de implicare concretă din partea autorităţilor şi eşecul unor instituţii abilitate de stat să identifice criminalii şi să îi sancţioneze alimentează distorsionarea trecutului şi banalizarea crimelor comise pe criterii politice”, spune şeful statului, în mesajul prezentat de consilierul de stat Nicoleta Nicolae-Ioana, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

El subliniază că în contextul acestor “restanţe” este nevoie de un efort comun pentru prezervarea memoriei eroilor Revoluţiei şi omagierea victimelor comunismului, precum şi recunoaşterea, la nivelul întregii societăţi, a celor care s-au opus dictaturii comuniste.

România nu mai poate fi condusă după principiile regimului comunist, chiar dacă unii politicieni dovedesc că agăţarea de putere, dispreţul faţă de lege şi demagogia sunt încă deprinderi la ordinea zilei. Prin alegerile pe care le fac, românii vor o ţară europeană, despărţită definitiv de trecut. România este astăzi o ţară puternic ataşată valorilor europene, iar viitorul trebuie clădit în continuare pe principii precum respectul faţă de democraţie, demnitate umană, drepturile şi libertăţile fundamentale şi stat de drept, principii pe care dumneavoastră le-aţi apărat cu riscul suprem al vieţii”, arată preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic.

“Pentru această jertfă incomensurabilă, pe care sper că toţi românii o apreciază la justa sa valoare, în numele statului român, vă sunt profund recunoscător. Pentru mine, dumneavoastră, deţinuţii politic, reprezentaţi cele mai înalte repere ale demnităţii, curajului, ataşamentului faţă de ţară. Renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic. Privind către jertfa lor, generaţiile de astăzi înţeleg că nimic nu este mai de preţ decât libertatea şi democraţia. Cu atât mai mult, avem datoria astăzi să ne aducem aminte de cei care au luptat pentru valorile care guvernează societatea democratică de acum şi să milităm pentru condamnarea cu hotărâre a abuzurilor şi crimelor comise în timpul regimului comunist. Fiecare dispariţie a unui deţinut politic nu reprezintă doar pierderea unei voci care a militat pentru dreptate şi pentru adevăr. Din păcate, timpul ne răpeşte martorii, iar, odată cu plecarea lor, memoria comună tinde să se estompeze. Astfel, a ne aminti de jertfa deţinuţilor politic reprezintă o obligaţie morală şi reparatorie”, a mai transmis preşedintele.

El subliniază că libertatea nu este un “bun dat, ci este un drept câştigat cu multă suferinţă, cu sacrificiul suprem al vieţii” celor care au trecut prin închisorile şi lagărele comunismului.

Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste, dar efortul merită întotdeauna să fie susţinut prin asumarea corectă a trecutului recent, condamnarea abuzurilor şi crimelor din acea vreme, consolidarea democratică şi întărirea instituţiilor statului. În acelaşi timp, cred că e important să apărăm imaginea dumneavoastră de acte ultragiante de trivializare, aşa cum este tentativa unor politicieni anchetaţi sau condamnaţi pentru acte de corupţie de a se prezenta, fără ruşine, drept deţinuţi politic”, afirmă Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca întreaga societate să îi respecte pe cei care au suferit în timpul dictaturii comuniste.

El le-a transmis participanţilor la eveniment că reprezintă “repere pentru o Românie mai bună şi mai dreaptă, pe care vrem să o construim în anii care vin”.

“Este imperios ca adevărul istoric să fie reconstituit, analizat şi reintegrat în parcursul dezvoltării statului român. Generaţiilor de azi şi de mâine trebuie să li se spună, cu argumente şi dovezi, că regimul comunist a însemnat răul absolut, un sistem crud care a banalizat suferinţa şi moartea, a îngrădit drepturile, libertăţile şi a călcat în picioare demnitatea umană. Insist pe ideea că avem nevoie de mai multă educaţie cu privire la istoria comunismului, avem nevoie să păstrăm moştenirea trecutului nealterată şi să o transmitem generaţiilor viitoare pentru a garanta o societate democratică sănătoasă, ferită de idei şi curente extremiste, xenofobe şi populiste”, susţine preşedintele Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ramona Mănescu participă la deschiderea Conferinței Generale AIEA. Ministrul de Externe va avea o întrevedere cu directorul general interimar al organizației, Cornel Feruță

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, participă luni, la Viena, la deschiderea Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Ramona Mănescu va avea întrevederi cu directorul general interimar al AIEA, ambasadorul Cornel Feruţă, precum şi cu reprezentanţi de nivel ai statelor participante.

Delegaţia României va reconfirma sprijinul pentru continuarea şi consolidarea rolului AIEA la nivel global şi va evidenţia programul nuclear naţional, care se ridică la cele mai înalte standarde internaţionale în materie de securitate şi siguranţă nucleară.

Conferinţa Generală (CG AIEA) este cel mai înalt for decizional al AIEA, care reuneşte reprezentanţii tuturor statelor membre din Agenţie.

CG se întruneşte anual, începând din 1957, în cursul lunii septembrie, pentru a analiza şi aproba programul şi bugetul organizaţiei.

Totodată, în cadrul CG se iau decizii referitoare la probleme de interes pentru statele membre şi pentru comunitatea internaţională. 

Citiți și
Diplomatul român Cornel Feruţă a intrat în cursa pentru a deveni noul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică
Un nou moment de prestigiu internațional pentru România: Diplomatul Cornel Feruță a fost numit director general interimar al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

S-au încheiat înscrierile pe votstrainatate.ro: Doar 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență sau la o secție de votare la prezidențiale

Published

on

© AEP

Doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Termenul inițial fusese stabilit pentru 11 septembrie, dar Guvernul a prelungit înscrierile până pe 15 septembrie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Persoanele care au votat prin corespondență și ale căror voturi nu au ajuns la timp, vor fi notificate în timp util, astfel încât să poată merge la cea mai apropiată secție de votare pentru a își exercita dreptul, a declarat joi Constantin Buică, președintele Autorității Electorale Permanente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending