Connect with us

POLITICĂ

Vatican: Reportaj la barul cardinalilor. Despre sfârșitul lumii, afacerile de la Sfântul Scaun și demisia Papei Benedict al XVI-lea

Published

on

Ovidiu Marincea

20130217-105251.jpg
“După ce mi-am examinat în mod repetat conștiința înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, datorită vârstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvată a ministerului petrin”, a rostit Papa Benedict al XVI-lea, în discursul său de săptămâna trecută, când și-a anunțat demisia începând cu data de 28 februarie. Luni seara, pe 11 februarie, un fulger a izbit cupola catedralei Sfândul Petru din Vatican, iar imaginile au devenit virale pe internet adunând milioane de vizualizări. Cum să-și dea Papa demisia? Care sunt adevăratele motive pentru care a făcut acest gest nemaîntâlnit în ultimii 700 de ani? Precedentul istoric în care un Papă s-a retras din fruntea Bisericii Catolice poate fi găsit tocmai în 1294, cand Papa Celestin al V-lea s-a retras după doar 4 luni de pontificat, invocând tot motive legate de vârsta și oboseală fizică. Presiunile politice din acea perioadă au fost și ele un factor important.

Papa nero” și sfârșitul lumii
Vineri, 15 februarie, la Vatican era o zi însorită cu 12 grade Celsius în termometre. Platoul pieței San Pietro din micul stat din inima Romei era animat de circa 2.000 de turiști. Asiaticii își îndeplineau misiunea lor de a fotografia tot ce mișcă și ce nu mișcă, stolurile de porumbei care-ți ciugulesc din palmă erau la fel de agitate ca întotdeauna, iar cozile interminabile formate la intrarea în muzee erau la locul lor ca în orice perioadă a anului. Părea că nimănui nu-i pasă de demisia Papei Benedict. Doar prezența câtorva care de televiziune instalate sub celebrul balcon de unde Sfântul Părinte binecuvintează mulțimile anunța că s-a întâmplat un eveniment.

20130217-105727.jpg
De fapt, italienii sunt de-a dreptul speriați. Și nu de criza datoriei externe a țării, nici de creșterea alarmantă a șomajului, ci de sfârșitul lumii care, spun ei, este extrem de aproape. Nostradamus a prezis că înainte de Marele Sfârșit, pe Sfântul Scaun va ajunge “un Papa nero” (un papă negru) pe care-l va chema Petru. Acesta va distruge Roma și Biserica, iar atunci lumea se va sfârși. Culmea, pe unul dintre cardinalii favoriți la scaunul de la Vatican îl cheamă Peter Turkson și este un negru din Ghana. Mai mult, pe placa din piatră din basilica San Pietro, acolo unde sunt trecuți toți Papii din istorie, un singur loc mai este liber.
“Sfârșitul este mai aproape decât ne imaginăm, îmi spune o călugăriță din Palermo care bolborosea ceva stând rezemată de una dintre coloanele impunătoare ale arcului din Piața San Pietro și strângea în pumn un crucifix fosforescent. A venit la Vatican la începutul săptămânii trecute, imediat ce a auzit că Papa Benedict își va da demisia. Atunci, o ziaristă italiancă acreditată la Vatican a înțeles ce le-a spus Papa discret, în limba latină, colaboratorilor săi și a publicat informația care ulterior a fost confirmată de Vatican.

20130217-105748.jpg
Un grup de studenți italieni veniți la Vatican pe scutere vorbeau despre același lucru. “Nu trebuie ca acest cardinal ganez să ajungă Papă. Nu trebuie lăsat, sau vom muri cu toții!”
Parcă se făcuse mai frig, așa că am coborât pe bulevardul înțesat de magazine de suveniruri din Vatican mergând pe troturarul care permitea soarelui să se arate. La nici 100 de metri de Piața San Pietro, pe strada Transpotina, la numărul 9, un restaurant cochet cu câteva mese de fier forjat scoase pe trotuar m-a ademenit. M-am așezat la masă și am cerut un capucino gândindu-mă la sfârșitul lumii. Bărbați de toate vârstele și naționalitățile, purtând gulere de preoți catolici, mișunau de colo-colo pe străduță. La cei de culoare mă uitam cu o oarecare teamă. Îmi tot venea în minte avertismentul călugăriței din Parma…
“Vrei să și mănânci ceva?”, mă întreabă în românește un ospătar la vreo 30 de ani zâmbind larg. Îi cer o pizza și încerc să intru în vorbă cu câteva fețe bisericești de lângă mine. „Nu prea stau de vorbă cu jurnaliștii”, îmi spune Constantin, căruia toată lumea din Vatican îi spune „Constantino”.

Wall-Street-ul cardinalilor și barul păcătoșilor
Românul, născut în Piatra Neamț, s-a angajat la acest restaurant exact în 2005, anul în care a murit Papa Ioan Paul al II-lea, iar Vaticanul fierbea. “Eram foarte emoţionat şi speriat în acelaşi timp, pentru că nu ştiam exact ce-o să fac acolo, limba nu o stăpâneam îndeajuns şi nu mai lucrasem niciodată în acel domeniu. Şi iată-ma prins în confuzia creată de barul plin de pelerini, lucrând robotic, încercând să îmi găsesc o explicaţie la cuvintele pe care nu le înţelegeam. Prima zi de lucru s-a încheiat după 13 ore de muncă continuă. În final, am fost angajat şi după circa 8 luni prinsesem destulă experienţă pentru a lucra singur pe o tură”, spune românul. De puțin timp, patronii, care nu mai pot munci din cauza vârstei, i-au dat lui Constantino afacerea pe mână, iar el le plătște o rentă lunară.
A venit pizza, iar Constantino are timp să stea de vorbă cu mine. Clienții s-au mai rărit. Vizavi de barul-restaurant la care mă aflam, este “hotelul cardinalilor”. Înainte de întrunirea Conclavului care îl va alege pe noul Papă, cei 118 cardinali membri în Conclav vor fi cazați în acel hotel. Hotelul este înconjurat de alte clădiri identice în care sunt birourile fețelor bisericești care lucrează pentru Vatican. “Un indian se ocupă cu educarea copiilor catolici din întreaga lume, vine mereu aici și bea cafea. Un cardinal neamț, culmea, se ocupă de problema Holocaustului. Și el este clientul meu. Un alt cardinal, din Canada, și-a vândut casa, și-a donat averea și a slujit Vaticanului timp de 20 de ani. Acum este prea bătrân și a fost dat afară ca un câine, nu are unde să se ducă. Venea la restaurantul meu și plângea. Nu l-am mai văzut de câteva săptămâni”, povestește Constantino.
Are și Papa un “Ponta” al său

20130217-105755.jpg
Constantin Ungureanu spune că preoții care lucrează în Vatican se poartă ca bancherii de pe Wall-Street. Vin la birou, ies în pauza de masă și mănâncă, își comandă whiskey, fumează trabuc și nu se sfiesc de pelerinii care le cer binecuvântare. “Dacă un turist vine cu obiecte cumpărate de la magazinul de suveniruri pentru a fi binecuvântate, preotul împinge scrumiera cu trabucul său mai încolo, face semnul crucii deaspura obiectelor, iar apoi își vede de consumație. Nu există spiritualitate”, spune Constantino.
Legat de demisia Papei, cardinalii care îi calcă pragul spun că de vină ar fi cardinalul Tarcisio Bertone. Secretar de stat al Vaticanului, Bertone are în mână trezoreria statului și se ocupă de toată partea administrativă. “Războiul dintre el și Papă este la fel ca cel dintre Băsescu și Ponta, ca să înțelegi. Papa refuză să cedeze la presiunile lui Bertone de a semna tot felul de acte ilegale, iar cardinalii spun că a preferat să demisioneze decât să facă rău Bisericii”, spune Constantino. Actualul Papă, fostul cardinal Ratzinger, i-a fost alături Papei Ioan Paul al II-lea când acesta, bătrân și slăbit, nu-și mai putea îndeplini atribuțiile. Atunci a semnat documente care au dus la greșeli enrome pe care Benedict al XVI-lea a muncit ani de zile să le repare. Pentru că știe ce înseamnă să fii doar o marionetă pentru cardinali, Papa Benedict a decis să rămână în istorie un Papă demn. Se va retrage la reședința de vară, va scrie, se va ruga și, cel mai probabil, după moartea sa va fi beatificat.
În momentul de față, pentru Sfântul Scaun sunt trei mari favoriți: Arhiepiscopul cardinal de New York, Timothy Michael Dolan, cardinalul ganez Peter Turkson și cardinalul Cristoph Schonborn al Vienei. Însă italienii îl doresc pe cardinalul Scola, un italian extrem de infulent care ar i-ar putea convinge pe ceilalți să-l voteze. În aeste zile încep negocierile, ca la grupurile parlamentare. Cine pe cine susține, cine ce promite și cui, iar în momentul în care se reunește Conclavul, decizia este deja luată în proporție de 90%. Totul este un calcul politic, însă cardinalii sunt hotărâți să aleagă un Papă puternic, mai tânăr, care să preia frâiele Bisericii Catolice.
Pizza s-a răcit deja, pentru că românul nostru pare să știe mai multe decât intellingence-ul Vaticanului.

20130217-105736.jpg
“Toți vin la bar la mine și își varsă năduful. Vorbesc între ei, iar eu nu am cum să nu-i aud. În plus, sunt prieten cu ziariștii acreditați la Vatican și cu consilierii ambasadelor din zonă. Sunt doar trei restaurante lângă San Pietro, e o lume mică”, spune Constantino.
Până la vacantarea Sfântului Scaun mai sunt câteva zile, iar întreaga Planetă va aștepta cu sufletul la gură fumul care se va înălța deasupra catedralei San Pietro. Însă dacă fumul alb va anunța un Papă negru, călugărița din Palermo va rămâne țintuită de coloanele din Piață așteptând carele de foc ale Sfântului Petru pe cer…

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis, întâlnire cu militarii români care activează la baza militară NATO de la Geilenkirchen din Germania

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește marți cu militarii români prezenți la baza militară NATO de la Geilenkirchen, în contextul vizitei pe care șeful statului o efectuează în Germania pentru a participa la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, la invitația cancelarului Germaniei Angela Merkel și președintelui Franței Emmanuel Macron.

Potrivit programului oficial, după participarea la solemnul eveniment în care va susține și o alocuțiune, președintele Klaus Iohannis se va întâlni de la ora 14:20 cu militarii români care activează la baza militară NATO de la Geilenkirchen.

FOTO: Administrația Prezidențială

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Baza de la Geilenkirchen este principalul centru militar de operare a Componentei Sentry Boeing E-3 a NATO, unul dintre cele două elemente operaționale ale Forței de Avertizare timpurie și control a Alianței Nord-Atlantice.

 

.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, vizită în Germania. Președintele susține marți o alocuțiune la semnarea Tratatului de la Aachen, prin care Germania și Franța vor o Europă mai suverană, unită și democratică

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis participă marți, 22 ianuarie, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, ce va avea loc în orașul german Aachen, șeful statului fiind invitat la istoricul eveniment de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de președintele Franței Emmanuel Macron.

Prezența președintelui Klaus Iohannis are loc în contextul în care va reprezenta România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, iar șeful statului va susține și o alocuțiune.

Momentul semnării Tratatului, de către preşedintele francez şi cancelarul german, în Sala Încoronării a Primăriei orașului Aachen, va fi precedat de alocuțiuni ale lui Armin Laschet, prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia, Marcel Philipp, primar al orașului Aachen, și respectiv ale președintelui Franței Emmanuel Macron și cancelarului Germaniei Angela Merkel, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

FOTO: Administrația Prezidențială

Ulterior semnării documentului, vor susține alocuțiuni președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, mai precizează sursa citată.

Evenimentul va începe la ora 11:30, ora României, și va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care se va semna la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Continue Reading

Trending