Connect with us

POLITICĂ

Vatican: Reportaj la barul cardinalilor. Despre sfârșitul lumii, afacerile de la Sfântul Scaun și demisia Papei Benedict al XVI-lea

Published

on

Ovidiu Marincea

20130217-105251.jpg
“După ce mi-am examinat în mod repetat conștiința înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, datorită vârstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvată a ministerului petrin”, a rostit Papa Benedict al XVI-lea, în discursul său de săptămâna trecută, când și-a anunțat demisia începând cu data de 28 februarie. Luni seara, pe 11 februarie, un fulger a izbit cupola catedralei Sfândul Petru din Vatican, iar imaginile au devenit virale pe internet adunând milioane de vizualizări. Cum să-și dea Papa demisia? Care sunt adevăratele motive pentru care a făcut acest gest nemaîntâlnit în ultimii 700 de ani? Precedentul istoric în care un Papă s-a retras din fruntea Bisericii Catolice poate fi găsit tocmai în 1294, cand Papa Celestin al V-lea s-a retras după doar 4 luni de pontificat, invocând tot motive legate de vârsta și oboseală fizică. Presiunile politice din acea perioadă au fost și ele un factor important.

Papa nero” și sfârșitul lumii
Vineri, 15 februarie, la Vatican era o zi însorită cu 12 grade Celsius în termometre. Platoul pieței San Pietro din micul stat din inima Romei era animat de circa 2.000 de turiști. Asiaticii își îndeplineau misiunea lor de a fotografia tot ce mișcă și ce nu mișcă, stolurile de porumbei care-ți ciugulesc din palmă erau la fel de agitate ca întotdeauna, iar cozile interminabile formate la intrarea în muzee erau la locul lor ca în orice perioadă a anului. Părea că nimănui nu-i pasă de demisia Papei Benedict. Doar prezența câtorva care de televiziune instalate sub celebrul balcon de unde Sfântul Părinte binecuvintează mulțimile anunța că s-a întâmplat un eveniment.

20130217-105727.jpg
De fapt, italienii sunt de-a dreptul speriați. Și nu de criza datoriei externe a țării, nici de creșterea alarmantă a șomajului, ci de sfârșitul lumii care, spun ei, este extrem de aproape. Nostradamus a prezis că înainte de Marele Sfârșit, pe Sfântul Scaun va ajunge “un Papa nero” (un papă negru) pe care-l va chema Petru. Acesta va distruge Roma și Biserica, iar atunci lumea se va sfârși. Culmea, pe unul dintre cardinalii favoriți la scaunul de la Vatican îl cheamă Peter Turkson și este un negru din Ghana. Mai mult, pe placa din piatră din basilica San Pietro, acolo unde sunt trecuți toți Papii din istorie, un singur loc mai este liber.
“Sfârșitul este mai aproape decât ne imaginăm, îmi spune o călugăriță din Palermo care bolborosea ceva stând rezemată de una dintre coloanele impunătoare ale arcului din Piața San Pietro și strângea în pumn un crucifix fosforescent. A venit la Vatican la începutul săptămânii trecute, imediat ce a auzit că Papa Benedict își va da demisia. Atunci, o ziaristă italiancă acreditată la Vatican a înțeles ce le-a spus Papa discret, în limba latină, colaboratorilor săi și a publicat informația care ulterior a fost confirmată de Vatican.

20130217-105748.jpg
Un grup de studenți italieni veniți la Vatican pe scutere vorbeau despre același lucru. “Nu trebuie ca acest cardinal ganez să ajungă Papă. Nu trebuie lăsat, sau vom muri cu toții!”
Parcă se făcuse mai frig, așa că am coborât pe bulevardul înțesat de magazine de suveniruri din Vatican mergând pe troturarul care permitea soarelui să se arate. La nici 100 de metri de Piața San Pietro, pe strada Transpotina, la numărul 9, un restaurant cochet cu câteva mese de fier forjat scoase pe trotuar m-a ademenit. M-am așezat la masă și am cerut un capucino gândindu-mă la sfârșitul lumii. Bărbați de toate vârstele și naționalitățile, purtând gulere de preoți catolici, mișunau de colo-colo pe străduță. La cei de culoare mă uitam cu o oarecare teamă. Îmi tot venea în minte avertismentul călugăriței din Parma…
“Vrei să și mănânci ceva?”, mă întreabă în românește un ospătar la vreo 30 de ani zâmbind larg. Îi cer o pizza și încerc să intru în vorbă cu câteva fețe bisericești de lângă mine. „Nu prea stau de vorbă cu jurnaliștii”, îmi spune Constantin, căruia toată lumea din Vatican îi spune „Constantino”.

Wall-Street-ul cardinalilor și barul păcătoșilor
Românul, născut în Piatra Neamț, s-a angajat la acest restaurant exact în 2005, anul în care a murit Papa Ioan Paul al II-lea, iar Vaticanul fierbea. “Eram foarte emoţionat şi speriat în acelaşi timp, pentru că nu ştiam exact ce-o să fac acolo, limba nu o stăpâneam îndeajuns şi nu mai lucrasem niciodată în acel domeniu. Şi iată-ma prins în confuzia creată de barul plin de pelerini, lucrând robotic, încercând să îmi găsesc o explicaţie la cuvintele pe care nu le înţelegeam. Prima zi de lucru s-a încheiat după 13 ore de muncă continuă. În final, am fost angajat şi după circa 8 luni prinsesem destulă experienţă pentru a lucra singur pe o tură”, spune românul. De puțin timp, patronii, care nu mai pot munci din cauza vârstei, i-au dat lui Constantino afacerea pe mână, iar el le plătște o rentă lunară.
A venit pizza, iar Constantino are timp să stea de vorbă cu mine. Clienții s-au mai rărit. Vizavi de barul-restaurant la care mă aflam, este “hotelul cardinalilor”. Înainte de întrunirea Conclavului care îl va alege pe noul Papă, cei 118 cardinali membri în Conclav vor fi cazați în acel hotel. Hotelul este înconjurat de alte clădiri identice în care sunt birourile fețelor bisericești care lucrează pentru Vatican. “Un indian se ocupă cu educarea copiilor catolici din întreaga lume, vine mereu aici și bea cafea. Un cardinal neamț, culmea, se ocupă de problema Holocaustului. Și el este clientul meu. Un alt cardinal, din Canada, și-a vândut casa, și-a donat averea și a slujit Vaticanului timp de 20 de ani. Acum este prea bătrân și a fost dat afară ca un câine, nu are unde să se ducă. Venea la restaurantul meu și plângea. Nu l-am mai văzut de câteva săptămâni”, povestește Constantino.
Are și Papa un “Ponta” al său

20130217-105755.jpg
Constantin Ungureanu spune că preoții care lucrează în Vatican se poartă ca bancherii de pe Wall-Street. Vin la birou, ies în pauza de masă și mănâncă, își comandă whiskey, fumează trabuc și nu se sfiesc de pelerinii care le cer binecuvântare. “Dacă un turist vine cu obiecte cumpărate de la magazinul de suveniruri pentru a fi binecuvântate, preotul împinge scrumiera cu trabucul său mai încolo, face semnul crucii deaspura obiectelor, iar apoi își vede de consumație. Nu există spiritualitate”, spune Constantino.
Legat de demisia Papei, cardinalii care îi calcă pragul spun că de vină ar fi cardinalul Tarcisio Bertone. Secretar de stat al Vaticanului, Bertone are în mână trezoreria statului și se ocupă de toată partea administrativă. “Războiul dintre el și Papă este la fel ca cel dintre Băsescu și Ponta, ca să înțelegi. Papa refuză să cedeze la presiunile lui Bertone de a semna tot felul de acte ilegale, iar cardinalii spun că a preferat să demisioneze decât să facă rău Bisericii”, spune Constantino. Actualul Papă, fostul cardinal Ratzinger, i-a fost alături Papei Ioan Paul al II-lea când acesta, bătrân și slăbit, nu-și mai putea îndeplini atribuțiile. Atunci a semnat documente care au dus la greșeli enrome pe care Benedict al XVI-lea a muncit ani de zile să le repare. Pentru că știe ce înseamnă să fii doar o marionetă pentru cardinali, Papa Benedict a decis să rămână în istorie un Papă demn. Se va retrage la reședința de vară, va scrie, se va ruga și, cel mai probabil, după moartea sa va fi beatificat.
În momentul de față, pentru Sfântul Scaun sunt trei mari favoriți: Arhiepiscopul cardinal de New York, Timothy Michael Dolan, cardinalul ganez Peter Turkson și cardinalul Cristoph Schonborn al Vienei. Însă italienii îl doresc pe cardinalul Scola, un italian extrem de infulent care ar i-ar putea convinge pe ceilalți să-l voteze. În aeste zile încep negocierile, ca la grupurile parlamentare. Cine pe cine susține, cine ce promite și cui, iar în momentul în care se reunește Conclavul, decizia este deja luată în proporție de 90%. Totul este un calcul politic, însă cardinalii sunt hotărâți să aleagă un Papă puternic, mai tânăr, care să preia frâiele Bisericii Catolice.
Pizza s-a răcit deja, pentru că românul nostru pare să știe mai multe decât intellingence-ul Vaticanului.

20130217-105736.jpg
“Toți vin la bar la mine și își varsă năduful. Vorbesc între ei, iar eu nu am cum să nu-i aud. În plus, sunt prieten cu ziariștii acreditați la Vatican și cu consilierii ambasadelor din zonă. Sunt doar trei restaurante lângă San Pietro, e o lume mică”, spune Constantino.
Până la vacantarea Sfântului Scaun mai sunt câteva zile, iar întreaga Planetă va aștepta cu sufletul la gură fumul care se va înălța deasupra catedralei San Pietro. Însă dacă fumul alb va anunța un Papă negru, călugărița din Palermo va rămâne țintuită de coloanele din Piață așteptând carele de foc ale Sfântului Petru pe cer…

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat joi, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Șeful statului a salut faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

”Toate aceste lucruri trebuie realizate cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pentru a face aceste modificări este clar nevoie de un altfel de Parlament și dacă acum doi ani și jumătate lucrurile au ajuns acolo unde au ajuns fiindcă nu s-a prea văzut o alternativă, iată acum paradigma se schimbă, se construiește o alternativă, lucrăm la ea. Mulți dintre cei care lucrează împreună cu mine la o alternativă serioasă, pro-europeană, sunt în această sală, românii pot avea încredere și pentru asta trebuie să meargă la vot, iar politicienii să dovedească că au căpătat mai multă înțelepciune decât am avut cu toții înainte de aceste alegeri”, a susținut președintele.

”Sunt foarte bucuros că astăzi semnăm noi cinci acest Acord Național. Și ca să fiu bine înțeles, această semnare nu reprezintă un pas prin care vrem să excludem pe alții. Dumneavoastră, președinții de partide, v-ați declarat de acord să semnați astăzi cu mine acest Acord. Lista semnatarilor însă rămâne deschisă. Este posibil ca pe parcurs și alții să revină la gânduri mai bune și vreau să păstrăm poarta deschisă tuturor politicienilor care vor să construiască o Românie mai bună. Eu vă mulțumesc și o să vă invit pe rând să semnăm acest Acord Național”, a conchis Klaus Iohannis (discursul președintelui este disponibil aici), invitând liderii partidelor să semneze Acordul și să adreseze mesajul lor.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost primul care a semnat Acordul.

Mă bucur să am ocazia să-mi pun semnătura pe un document extrem de important, care poate să pună bazele realizării unei democraţii autentice în România, care să se bazeze pe valorile, principiile şi normele europene, pe respectarea cu sfinţenie a drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor, statului de drept, a independenţei justiţiei, a liberului acces al cetăţeanului la justiţie, care să se bazeze pe o competiţie onestă între cetăţenii României şi care să permită fiecărui cetăţean român să îşi găsească dreptatea în societatea democratică românească”, a spus el, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a subliniat că acest pact este o “primă piesă dintr-o construcţie” care să conţină şi iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”.

USR a semnat acest Acord Naţional pentru că el conţine ceea ce de trei ani în Parlamentul României şi în toate judeţele României şi în diaspora USR a susţinut – că România trebuie să fie un stat de drept, în care justiţia să funcţioneze independent şi să fie o putere respectată. Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care trebuie să conţină şi “Fără penali în funcţii publice” – este cel mai simplu instrument pe care noi ca societate, şi un milion de români a confirmat lucrul acesta, putem să-l introducem în Constituţie pentru ca politica românească de acum în viitor să devină ceva mai bună şi stă în puterea noastră. Acest Acord Naţional este de asemenea un prim pas dintr-o construcţie unde alături de “Fără penali” trebuie să transformăm CCR într-un arbitru adevărat şi neutru al funcţionări statului, iar justiţia şi legile justiţiei să fie corectate. (…) Sunt convins că România va putea să se repare şi să se reaşeze pe traiectoria europeană”, a arătat Barna.

Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a subliniat că a semnat acest pact deoarece principiile sunt corecte.

“Am semnat astăzi acest pact alături de colegii mei din PRO România pentru un motiv foarte simplu: că principiile din acest pact sunt corecte şi sunt spre binele nostru ca societate. (…) Astăzi am învăţat din propria experienţă că politicienii se ceartă pentru orice şi nu pot să colaboreze pentru nimic, dar oamenii politici trebuie să-şi dea mâna când este vorba de interesele într-adevăr naţionale“, a spus Ponta.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a motivat şi el de ce a semnat acest document.

“În numele colegilor din PMP, ne-am aşezat şi noi semnătura pe acest acord politic pe care l-aţi iniţiat, domnule preşedinte, din următoarele motive: ataşamentul nostru faţă de valori precum democraţia, libertatea, pacea, statul de drept care stau drept temelie pentru UE, sunt valori de nenegociat, de aceea ne-am exprimat solidaritatea şi am pus semnătura din convingere. Sper că toţi politicienii vor înţelege în mod corect mesajul pe care l-au transmis românii pe 26 mai. Naţiunea noastră este o naţiune profund ataşată de valorile europene, ne dorim să fim parte la deciziile mari din UE şi vom răspunde cu aceeaşi deschidere atunci când în următoarele luni sau ani ne veţi invita pentru un acord legat de educaţie, sănătate, diaspora pentru că avem nevoie noi, clasa politică, de consens pe teme mari, prioritare, chiar şi pentru un acord pe Republica Moldova“, a spus Tomac.

La finalul ceremoniei, şeful statului a semnat şi el acordul şi i-a felicitat pe semnatari, iar apoi i-a invitat la o fotografie în care să se aşeze după “doctrină”.

© Administrația Prezidențială

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

POLITICĂ

13 iunie, ziua președintelui României. Klaus Iohannis împlinește 60 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 60 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României, iar anul acesta va candida pentru un nou mandat în fruntea statului român. În cei aproape cinci ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, trei summit-uri NATO, trei Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigoasa Conferință pentru Securitate de la Munchen și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE,

„România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis și liderii principalelor partide din opoziție semnează joi Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și liderii celor patru mari partide din opoziție – PNL, USR, PRO România și PMP – vor semna joi, la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La invitația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, joi, 13 iunie a.c., la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc ceremonia publică de semnare a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, la care vor participa președintele Partidului Național Liberal, domnul Ludovic Orban, președintele Uniunii Salvați România, domnul Dan Barna, președintele PRO România, domnul Victor Ponta, și președintele Partidului Mișcarea Populară, domnul Eugen Tomac”, arată sursa citată.

Dintre partidele care nu vor semna se disting PSD și ALDE, formațiunile ce asigură coaliția de guvernare, și UDMR.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că a propus formațiunilor politice semnarea unui acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României.

Marea majoritate a partidelor sunt de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementat aşa cum a votat poporul, că trebuie consolidat parcursul european al României. Pentru a valorifica cum se cuvine acest vot şi consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord naţional pentru consolidarea parcursului european al României sau un pact politic pentru România europeană”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă la finalul celor două zile în care a avut consultări cu partidele parlamentare pe seama rezultatelor referendumului național pentru justiție pe care președintele Klaus Iohannis le dorește transpuse în practică.

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending