Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat luni, în calitate de raportor PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind implementarea noii strategii industriale, crearea unui buget dedicat pentru turism, buget care  nu există în acest moment la nivelul Uniunii Europene, dar și o Agenție europeană pentru turism.

Europarlamentarul român a intervenit, luni, 16 mai, în Comisia Transporturi (TRAN) privind implementarea noii strategii industriale din poziția de raportor PPE pentru Avizul comisiei TRAN către Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

“Uniunea Europeană este cea mai vizitată regiune din lume, cu aproximativ 37% din totalul turiștilor internaționali în 2019. Acest lucru face din turism un sector economic cheie în UE, reprezentând 9,9% din PIB în 2019, care, din păcate, a scăzut la 4,9% în 2020”, a punctat Gheorghe Falcă în intervenția sa.

El a reamintit că pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile afacerilor din turism. Dincolo de acest șoc imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, din cauza războiului, prin urmare, stimularea industriei turismului este un efort important în contextul noii strategii industriale a UE.

PPE solicită Comisiei, prin amendamentele propuse: crearea unor fonduri specifice pentru ecosistemul turistic în cadrul actualelor programe de finanțare ale CFM 2021-2027; stabilirea unei noi strategii pentru turism european, cu un plan de acțiune clar, pentru a sprijini investițiile și pentru a menține poziția Europei ca destinație lider și să faciliteze cooperarea între statele membre ale UE, în special prin schimbul de bune practici; încurajarea statelor membre să aplice proceduri de selecție pentru investițiile în turism finanțate din FEDR. 

“În plus, aș vrea să subliniez și necesitatea ca toate statele membre să aibă o rețea TEN-T bine dezvoltată care să faciliteze mobilitatea, conectivitatea și accesibilitatea teritorială în întreaga UE. Așadar, invit Comisia să acorde o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere care lipsesc și finalizării acestora. Este momentul să solicităm un buget dedicat al UE pentru a relansa sectorul și întregul lanț de afaceri și, de asemenea, în numele PPE invit Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru turism, care, printre alte sarcini, să furnizeze sprijin tehnic și financiar statelor membre, să coordoneze elaborarea de strategii personalizate pentru a începe dezvoltarea unei agende europene pentru turism pentru 2050”, a conchis Falcă.

Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

„În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.