Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

©European Environment Agency

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”