Connect with us

ALEGERI 2014

Victor Ponta: Am fost arogant în campanie. M-am gândit de multe ori la demisie după alegeri

Published

on

Într-un interviu acordat REALITATEA.NET, premierul Victor Ponta vorbește despre motivele pentru care a pierdut alegerile prezidențiale, despre viitorul său în fruntea Guvernului, despre nevoia PSD de a se schimba sau despre prietenia cu Sebastian Ghiță și evadarea în cluburile din Emiratele Arabe Unite.

Într-un moment de maximă emoție, Ponta lasă să se înțeleagă că regretă că a candidat la prezidențiale și spune că își asumă dezastrul de la votul din diaspora. “Am plătit un preț, nu știu dacă a fost suficient”, spune Ponta.

(…)

Dan Duca: Domnule premier, ați luat 5,3 milioane de voturi pe 16 noiembrie și ați pierdut alegerile prezidențiale totuși. Cine e vinovat pentru acest fapt?ponta-guvern

VICTOR PONTA: Eu sunt vinovat pentru pierderea alegerilor. Întotdeauna cel care candidează și care are responsabilitatea trebuie să și-o asume. Când am câștigat precedentele trei rânduri de alegeri a fost un merit colectiv, victoria are foarte mulți părinți, înfrângerea din 16 noiembrie nu e, eu sunt cel care trebuie să înțeleagă semnificația votului, pe de o parte să nu uit că 5.3 milioane de români au votat pentru proiectul meu și nu am intenția să-i dezamăgesc sau să îi uit, pe de altă parte că 6 milioane și ceva au votat pentru proiectul unui alt candidat sau împotriva mea și cred că nici eu, nici domnul Iohannis nu trebuie să uităm că mai sunt 6 milioane și ceva de români care nu au votat nici pentru el, nici pentru mine, ceea ce e foarte important.

Costi Rogozanu: Aceste milioane de voturi, am văzut suporteri de-ai dumneavoastră care sunt dezamăgiți, dumneavoastră păreți într-o stare defetistă, vă tot dați demisia sau propuneți un soi de troc, îmi dau eu demisia, dar să vină altcineva din PSD. Ce e asta, sunteți deprimat, sunteți depresiv?

VICTOR PONTA: Nu sunt depresiv de felul meu, dar sunt într-un moment în care trebuie să înțeleg dacă rămânerea mea în funcția de prim-ministru e începutul unui nou proiect, pentru că atunci mă angajez la el și chiar îl conduc, 2015-2016, în zona executivă niște proiecte foarte clare, iar în zona partidului, niște schimbări radicale, sau dacă este așa o simplă agățare de funcție, nu-mi doresc, doar așa ca să rămân fără să fac nimic. Nu-și doresc cred, nici cei care m-au votat.

C.R.: Păi și ce este cu acest nou proiect, ați discutat cu niște oameni care v-ar putea înlocui?

VICTOR PONTA: Mă gândesc în primul rând la lucruri proiecte importante, începute în doi ani și jumătate și pe care să le continuu. Hai să vedem ce facem cu fondurile europene, a fost una din marile provocări și dezastre din România, suntem într-un anumit punct, dar 2015 va fi anul cel mai greu, anul în care se încalecă cele două exerciții financiare europene. Mai sunt alte lucruri, hai să vedem ce facem cu sănătatea, cu educația, lucruri bune și dezastre, precum cel cu manualele. Hai să vedem unde stăm cu infrastructura, pentru că infastructură înseamnă în egală măsură autostrăzi, căi ferate,  aeroporturi, dar și infrastuctură energetică, pe unde ducem gazele. Pe zona de guvern, e vorba de agendă foarte clară cu obiective măsurile, dacă pot să mi le asum și lucrez la ele și dacă am sprijin, deocamdată îl avem.

D.D.: Au trecut trei săptămâni de la pierderea alegerilor prezidențiale. Ați înțeles semnificația votului, ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie?

VICTOR PONTA: Încep să înțeleg. Nu cred că cineva după trei săptămâni are semnificația votului. Sunt niște cauze care țin de mine ca și candidat ,sunt cauze care țin de forța politică, de formațiunea politică pe care o reprezint și sunt cauze care țin de așteptările unui electorat, ale celor care au venit în turul doi, unii spun că sunt cei de pe Facebook, e vorba de așteptările unor alegători care nu le-a răspuns nici PSD, nu le-am răspuns nici eu, nici partea adversă, mă refer la ACL și care prin votul de pe 16 au dat un semnal tuturor, nu doar mie.

D.D: Ce vă reproșați dumneavoastră?

VICTOR PONTA: De la lucruri tactice, cum a fost problema cu diaspora, că nu am reușit să organizăm bine, nu a fost nicio chestie de intenție, a fost eroarea noastră de  gândire că dacă au fost 297 de secții în 2009, o să fie tot 297 de secții acum. E eroare totală, cu consecințele pe care le știți. Doi. Programul meu generalist, în care ne-am adresat tuturor și pensionarilor și mediului de afaceri, toată lumea este liniștită și facem pace și liniște, ceea ce nu cred că dorea toată lumea. 3. Faptul că nu am reușit să câștig bătălia comunicațională pe ideea de pomeni electorale. În continuare susțin ideea că faptul că indexez pensiile nu e o pomană electorală, dincolo de faptul că e o prevedere legală, eu nu cred că cei de la ACL ar fi zis să nu indexați pensiile. Dar ideea că eu iau de la cei activi și dau la… dar toată demonizarea aceasta a electoratului, faptul că toți ar fi hoți, pomanagii, totul a fost o clară incapacitate a mea. Atitudinea mea, e clar că oamenii m-au sancționat pentru o anumită atitudine a mea.

C.R.: Ați fost arogant?

VICTOR PONTA: Da. Da, cred că da (am fost arogant, n.red.). Nu știu dacă eu ca persoană, dar cu siguranță așa a fost perceput modul de guvernare al PSD, inclusiv ideea de a nu da toată puterea unei singure formațiuni, sunt multe lucruri care trebuie schimbate la mine, la manifestarea politică. Chestia cu protejarea corupțiilor, faptul că noi suntem cei care îi protejăm pe corupți, a costat enorm și cred că este un mesaj nu doar pentru noi. Până la urmă nu am protejat pe niciunul. Categoric am crezut că prin explicații largi, rezolv lucrurile. Lucrurile trebuie transmise foate concis și tranșant.

 INTERVIUL INTEGRAL, disponibil AICI.

.

 

.

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

POLITICĂ

Sondaj: 51% dintre români cred că este nevoie de partide noi

Published

on

Mai mult de jumătate dintre români cred că este nevoie de partide noi și că actualele formațiuni reprezintă mai degrabă interesele liderilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 2-6 decembrie.

Astfel, 51% dintre români susțin că în țara noastră este nevoie de partide noi, iar 44% că nu este nevoie, în timp ce 5% nu au răspuns.

PeopleRomânii cred în majoritate că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele liderilor de partid. Astfel, 70% dintre cei chestionați au dat acest răspuns. 6% dintre respondenți susțin că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele alegătorilor, în timp ce 19% cred că acestea reprezintă echilibrat și interesele alegătorilor și ale liderilor, iar 5% nu știu sau nu răspund.

În schimb, 60,5% dintre români sunt de părere că partidele se pot reforma, în timp ce 31% cred contrariul. 8,5% nu au răspuns în acest caz.

De asemenea, sondajul relevă că 41% dintre români s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.

35% dintre cei chestionați ar vota cu PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% cu PSD, 7,5% cu MP, 6,5% cu ALDE și 5% cu PRM. Sub 5% ar obține UDMR (4%), UNPR (2,5%), PNȚCD (2,5%), M10 (1,5%) și PSRO (1,5%).

Dacă în această listă s-ar găsi și un partid nou înființat susținut de președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, 41% dintre respondenți și-ar păstra opțiunea de a vota alte formațiuni, în timp ce 35% au răspuns că ar opta pentru acesta. 11% au spus că sunt indeciși, 8% că nu ar mai merge la vot, iar 5% nu au răspuns.

Cel mai important criteriu de a selecta politicieni credibili este în opinia românilor ca aceștia să nu fie corupți (48,5%). În topul acestor criterii se mai află competența (21%), să nu fie urmăriți sau condamnați penal (9%), să aibă declarație de avere corectă (8%), să nu fie în conflict de interese cu afaceri (3,5%), să nu fie traseiști (3%), să nu fie un caz de nepotism (2%), să nu fi plagiat (1,5%), să nu fie colaboratori ai serviciilor secrete (1%).

.

.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Adunarea Generală ONU: Premierul Marii Britanii Boris Johnson promite că va folosi președinția G7 de anul viitor pentru “a uni lumea” împotriva unor viitoare pandemii

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Adunarea Generală ONU: Papa Francisc deplânge “eroziunea multilateralismului” și cere încetarea “climatului de neîncredere” în relaţiile internaţionale

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea Alianței pentru Multilateralism: Pentru a creşte rezilienţa societăţilor este necesară reconsolidarea valorilor democratice

Cristian Bușoi11 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi le-a prezentat miniștrilor sănătății din PPE prioritățile sale ca raportor pentru EU4Health: Sănătatea are nevoie de un buget generos

NATO12 hours ago

NATO: Șase avioane de vânătoare F-16 ale SUA vor apăra spațiul aerian al Bulgariei

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending