Criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării au fost principalele teme dezbătute în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, prezidată de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Astfel, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Christian Zinglersen, a prezentat Raportul anual privind rezultatele monitorizării piețelor interne de energie electrică și gaze naturale în 2020 și proiectul de program al Agenției pentru anul viitor.

ACER a fost înființată în martie 2011 ca organism independent, pentru a promova integrarea și finalizarea pieței interne a energiei europene pentru energie electrică și gaz.

Eurodepuțiia Comisiei ITRE au discutat și despre prioritizarea investițiilor și a reformelor în cercetare și inovare pentru tranziția digitală.

Spațiul european de cercetare a fost lansat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Scopul său este de a construi un spațiu științific și tehnologic comun al UE prin crearea unei piețe unice pentru cercetare și inovare, libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a inovării, precum și a unei industrii europene mai competitive, bazată pe o cooperare transfrontalieră mai strânsă, pe o concurență la nivelul întregului continent, pe construirea unei mase critice și a unei coordonări și pe îmbunătățirea politicilor și sistemelor naționale de cercetare.

La audierea publică privind ”Noua ERA pentru cercetare și inovare” au participat Prof. Magdalena Król de la Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia, Prof. Karen Maex, președintele Ligii Universităților Europene de Cercetare și Olga Roig-Herrera, manager CREAF (Centrul public de cercetare în ecologie terestră și analiză a teritoriului).

În egală măsură, Comisia ITRE a adoptat cu 67 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 7 abțineri acordul provizoriu la care Parlamentul European a ajuns cu Consiliul UE privind guvernanța datelor (DGA).

European #DataGovernance act #DGA – ITRE confirms 30/11 agreement with @EU2021SI: 67 votes to 0, 7 abstentions. Lead MEP @ANiebler

— ITRE Committee Press (@EP_Industry) December 6, 2021

Acordul sprijină cercetarea, sănătatea, mediul, energia, finanțele, mobilitatea, producția și administrația publică prin crearea de spații europene comune de date în aceste domenii strategice și evidențiază potențialul inteligenței artificiale, ceea ce va ajuta start-up-urile și întreprinderile să dezvolte un ecosistem bazat pe standardele UE. Pe scurt vom avea în UE, o ”economie a datelor” în care oamenii și companiile pot avea încredere.

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a adoptat prin vot raportul referitor la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post COVID-19, raport de care eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost responsabil și pe care l-a coordonat din partea grupului său politic, PPE, din Parlamentul European. 

Pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o criză sanitară, economică și socială pentru orașele europene care au nevoie acum de șansa redresării. În raport, Dan Motreanu a analizat principalele provocări cu care se confruntă zonele urbane, și anume:

• agravarea inegalităților de lungă durată
• deteriorarea situației persoanelor aflate în situații vulnerabile
• accesul la locuințe la costuri accesibile
• excluziunea socială
• sărăcia și lipsa accesului la serviciile esențiale, la serviciile publice și de sănătate.

„Îmi doresc un răspuns politic adecvat în sprijinul acestor tineri deosebit de vulnerabili și am invitat statele membre să coopteze autoritățile urbane la elaborarea de programe care să răspundă nevoilor tinerilor din orașe. Acesta este doar unul din motivele pentru care orașele și zonele urbane ar trebui să se implice activ în punerea în aplicare a PNRR”, precizează Dan Motreanu. „Orașele și zonele metropolitane sunt piloni economici esențiali pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității, dar pierderile de locuri de muncă datorate pandemiei au fost mai mari în orașele mari. Investițiile și reformele din PNRR țintesc redresarea economiilor urbane prin locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, infrastructuri și servicii publice fiabile și sprijin pentru integrarea grupurilor dezavantajate”, a adăugat acesta. 

Potrivit acestuia, raportul constată că pandemia de COVID-19 a accentuat tendința de depopulare în zonele urbane subdezvoltate, care adesea nu dispun de suficiente venituri proprii pentru a oferi cetățenilor servicii publice de calitate. De aceea, prin amendamentele pe care le-a introdus și care au fost adoptate de către colegii din comisia REGI, Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene:

• recomandări și încurajarea schimbului de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reformele administrativ-teritoriale;
• monitorizare și orientări astfel încât toate statele membre să dezvolte competențele necesare pentru a realiza dubla tranziție verde și digitală (57% din resursele PNRR);
• un studiu privind posibilitatea de a dezvolta instrumente europene comune pentru identificarea și sprijinul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

În România, salariul minim ar fi de cca 3500 lei dacă pentru calcularea sa s-ar aplica indicatorul de minim 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, a declarat eurodeputatul Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un interviu pentru revista ROEXPAT.

Salariile echitabile care asigură un nivel de trai decent reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, acest proiect de lege stabilește un cadru pentru a promova niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru a promova negocierile colective privind stabilirea salariilor.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.

Stabilirea unui salariu minim, care să fie echitabil, ar ajuta lucrătorii, în special pe cei care muncesc cel puțin 40h/săptămână și care nu sunt remunerați corespunzător efortului pe care îl depun, să ducă un trai decent și să nu mai fie la limita sărăciei. În plus, parlamentarul european a precizat anterior că „5 milioane de cetateni europeni câștigă sub pragul salariului minim, iar cei mai mulți dintre cei aflați în prima linie în lupta cu pandemia primesc sume care nu le oferă posibilitatea unui trai decent”.

„Este o dezbatere care de ani de zile a fost ținută deoparte, mai ales din cauza faptului că stârnește foarte multe controverse având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare are statelor membre, ca și sistemele sociale diferite, dar în fața acestei situații a pandemiei, Parlamentul European a preluat inițiativa și încearcă să-i ajute pe cei cu venituri foarte mici, precum lucrătorii, oamenii care muncesc. Toate studiile arată că sunt 450 milioane de cetățeni ai UE, acum fără Marea Britanie, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei. Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă. Tocmai de aceea s-a demarat această dezbatere. Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc  45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5300 de lei. 60% ar însemna spre 3500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu.

Deputatul european a mai arătat că, deși aplicarea acestei directive ar fi o povară pentru guvernele statelor mai sărace din centrul și estul UE, în timp va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. De asemenea, în cazul României, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitat de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice. 

„Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale. Instrumentul salariului minim cred că va avea un efect pozitiv. Să sperăm că Danemarca și Suedia, care se opun, nu vor bloca proiectul prin veto în Consiliu. Ei se opun pentru că acolo guvernul nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea salariului minim sau mediu. Poate că aici ar trebui să ajungem și noi. Adică, ca patronatele, împreună cu sindicatele să reușească să asigure un salariu decent fără intervenția guvernului”, a mai declarat Corina Crețu. 

Ca politician de stânga fost comisar european pentru politica regională în Comisia Juncker, Corina Crețu a contribuit la crearea mai multor formule sociale susținute la nivelul UE: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. În acest sens, ea s-a exprimat anterior, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că este susținătoarea unei Europe sociale și echitabile. De altfel, a menționat că, diferențele ideologice între grupurile politice din Parlamentul European s-au estompat în ceea ce privește stabilirea unui salariu minim la nivelul UE, deoarece „membrii din statele mai sărace și-au unit forțele pentru că se gândesc în primul rând la oameni”, în ciuda conștientizării faptului că directiva ar pune presiune pe bugetele guvernelor mai puțin bogate. 

În prezent, această directivă se află în faza consultărilor interinstituționale, după votul din Parlamentul European. Urmează să fie discutată în Consiliu și, dacă va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să vină cu planuri de acțiune și cu raportări anuale, astfel încât în maxim doi ani de zile să implementeze această directivă.

Luni, 6 decembrie, Consiliul UE a convenit asupra poziției sale de negociere cu Parlamentul, cu privire la propunerea Comisiei Europene pentru o legislație a UE referitoare la salarii minime adecvate în UE. 

Noul proiect de lege al Uniunii Europene va asigura un nivel minim de protecție al salariilor în toate statele membre, pentru a garanta standarde de viață decente pentru lucrători și familiile acestora. Noua legislație ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă. 

Potrivit proiectului de lege, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

De asemenea, proiectul de lege vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri.

Potrivit președinției slovene a Consiliului UE, țările cu o acoperire ridicată a negocierii colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici și salarii minime mai mari decât cele cu o acoperire redusă a negocierii colective. Din acest motiv, miniștrii au convenit că țările ar trebui să promoveze consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care gradul de acoperire a negocierii colective este sub 70%, acestea ar trebui, de asemenea, să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective. 

Astfel, textul convenit prevede că statele membre ar trebui să monitorizeze acoperirea și caracterul adecvat al salariului minim. În plus, li se va cere să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, rata de acoperire a negocierilor colective, nivelul salariilor minime legale și ponderea lucrătorilor acoperiți de acestea. Statele membre care au exclusiv contracte colective de muncă vor raporta cu privire la cele mai mici niveluri de salarizare stabilite prin contracte colective și cu privire la salariile celor care nu sunt acoperite de contracte colective. Comisia va analiza aceste date și va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului European.