Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.

„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.

Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.

De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.

„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%. 

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

Eurodeputatul Dan Motreanu sprijină instituirea unei Zile Europene de Comemorare a Drepților, în onoarea celor care ”au apărat demnitatea umană, s-au opus regimurilor totalitare și au salvat vieți în timpul genocidelor”.

Împreună cu alți colegi din Parlamentul European, acesta a semnat un apel în acest sens, adresat celor mai înalți oficiali ai instituțiilor UE și ai Consiliului Europei.

”Libertatea nu e garantată, trebuie apărată de fiecare generație. Memoria Drepților trebuie să fie păstrată vie, deoarece exemplele lor oferă lecții valoroase despre demnitatea umană și lupta împotriva tiraniei”, a menționat Motreanu într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Acesta a amintit de românii care ”s-au opus dictaturii comuniste”.

”Regimul comunist din România, instaurat de URSS cu ajutorul tancurilor, a încercat să controleze populația prin teroare și să elimine elita politică și intelectuală a țării”, a subliniat Motreanu.

El a menționat numeroasele închisori destinate oponenților politici: Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

”Torționarii comuniști au folosit orice mijloace pentru a frânge rezistența deținuților politici: tortura, bătaia, subalimentarea, refuzul acordării îngrijirilor medicale. Mulți dintre cei arestați au murit în închisorile comuniste, fiind înmormântați fără cruce”, a mai spus eurodeputatul.

În pofida terorii, ”românii au reușit în 1989 să răstoarne dictatura comunistă”, a continuat Dan Motreanu.

”Valorile democratice pe care le-au apărat deținuții politici stau astăzi la baza organizării societății românești”, a conchis europarlamentarul.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat marți adoptarea cu succes a raportului privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în comisiile de specialitate ale legislativului european și prin intermediul căruia Parlamentul European cere prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și transferul către alte surse de finanțare europeană.

Documentul, coordonat de eurodeputatul român în numele Comisiei pentru Bugete, a fost aprobat cu o largă majoritate – 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri – și urmează să fie votat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în luna iunie.

“Apelul nostru pentru prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor a fost aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice. Totodată, am obținut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanțări europene”, a declarat Victor Negrescu, subliniind importanța acestor măsuri pentru salvarea investițiilor aflate în derulare în întreaga Uniune Europeană.

Printre prevederile incluse în raport se regăsesc: prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR; transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanţare; acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă şi partenerii sociali; mai multă flexibilitate pentru revizuirea planurilor în contextul geopolitic actual; prioritate pentru investiţii în educaţie şi cultură; implicarea autorităţilor locale, regionale şi a Parlamentului European; aplicarea normelor financiare clare pentru o implementare eficientă; protejarea banilor europeni prin combaterea fraudei şi corupţiei.

“Luptăm pentru soluții reale și eficiente pentru România și întreaga Europă. Mulțumesc tuturor colegilor și co-raportorului meu din partea Comisiei pentru Afaceri Economice, Siegfried Mureșan, pentru contribuția adusă în atingerea acestui rezultat!”, a mai transmis Negrescu.