Juncker a declarat că este necesar un „nou mecanism care să ne permită să protejăm bugetul de deficiențe generale ale statului de drept” și a subliniat faptul „nu vizează niciun stat european în mod particular”.
Unele țări din Europa de Est consideră injustă introducerea unor criterii ce țin de statul de drept și care ar putea duce la creșterea fondurilor de coeziune spre statele din sud unde presiunea migratorie a fost extrem de ridicată, mai degrabă decât spre est, unde au fost criticate reforme ale justiției.
Polonia și Ungaria sunt printre principalele state membre din Est care au refuzat să primească migranți. În 2015, când a avut loc votul în Consiliul JAI privind cotele de migranți, România s-a numărat și ea printre țările care au respins această abordare pentru relocare, țara noastră a acceptat primirea de migranți pe cote voluntare.
Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.
Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (1.279 miliarde euro, având în vedere inflația) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27.
În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune 5 %, respectiv 7% – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre, în timp ce banii alocați programului Erasmus vor fi dublați.
.
