Comisia Europeană a lansat vineri procedura oficială de activare a “legii de blocaj” (blocking status) ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran, după cum a anunţat joi preşedintele executivului european Jean-Claude Juncker.
Instrumentul evocat este un regulament european datând din 1996, creat iniţial pentru a contracara embargoul asupra Cubei, dar care nu a fost niciodată utilizat şi care acum ar trebui adaptat, notează AFP.
Bruxellesul doreşte să facă acest lucru până pe 6 august, atunci când vor intra în vigoare primele sancţiuni decise recent de Statele Unite, a explicat Comisia într-un comunicat.
“Comisia Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să acţionăm“, a declarat joi Juncker într-o conferinţă de presă la capătul unui summitului UE-Balcanii de Vest de la Sofia, scrie Agerpres.
“Este motivul pentru care lansăm procesul legii de blocaj din 1996, ‘blocking status’, care urmăreşte să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane”, a declarat el.
Această lege aşa-numită “de blocaj” permite companiilor şi instanţelor europene să nu se supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe şi stipulează că nici un verdict decis de tribunale străine pe baza acestor reglementări nu s-ar aplica în UE.
Decizia Comisiei Europene survine după ce președintele american, Donald Trump, a decis retragerea Statelor Unite din acordul internaţional privind programul nuclear iranian, decizie care, avertizează experții, va genera și mai multă instabilitate în Orientul Mijlociu.
Acordul privind programului nuclear iranian a fost încheiat în iulie 2015 la Viena între Teheran şi Grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), înainte de venirea la Casa Albă a lui Donald Trump.
El reglementează strict activităţile nucleare ale Iranului astfel încât să garanteze caracterul lor exclusiv paşnic.
Pe de altă parte, relațiile dintre Europa și Statele Unite, parteneri și aliați tradiționali, au cunoscut o răcire de la instalarea administrației Trump după mai multe decizii ale președintelui american, de la retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris la mutarea ambasadei din Israel la Ierusalim și de la anunțarea unor măsuri tarifare suplimentare pentru importurile de aluminiu și oțel din UE la recenta hotărâre de a retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iran.
.
