Connect with us

GENERAL

Premierul Dacian Cioloș: Un plan de acţiuni pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului UE din 2019 este aproape finalizat

Published

on

Dacian Cioloş a estimat că preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din 2019 va reprezenta ”un examen de maturitate” pentru România. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ”Start pentru 2019, România la Preşedinţia Consiliului UE”.

”Este pentru România clar un examen de maturitate la 12 ani, va fi în momentul respectiv, după aderarea la Uniunea Europeană, un examen de maturitate atât al capacităţii administrative şi tehnice de a asuma un eveniment de o astfel de amploare, cât şi din punct de vedere al capacităţii de a defini conţinut pentru ceea ce ar trebui să însemne decizii sau dezbateri pe teme fundamentale la nivel european”, a declarat Cioloş.

Premierul a anunțat, totodată, că un plan de acțiuni prioritare pentru pregătirea, din punct de vedere administrativ și tehnic, a preluării de către România a președinției Consiliului UE în 2019 este ”aproape finalizat”. ”Am început evaluarea resurselor umane pe care le avem în administraţia publică pentru a identifica acesi oameni bine pregătiţi pentru a constitui acel corp de elită al administraţiei româneşti pe problematica europeană”, a declarat șeful Guvernului.

dacian ciolos FBv

Dacian Cioloş a adăugat că legitimitatea de a stabili priorităţile României pentru perioada cât se va afla la preşedinţia UE va fi a Guvernului care va fi instalat după alegerile parlamentare din 11 decembrie, iar cabinetul pe care îl conduce nu a făcut decât să înceapă pregătirile administrative.

Şeful Guvernului a vorbit despre importanța contextului în care România va prezida Uniunea Europeană. ”Pe durata preşedinţiei României ar urma să expire cei doi ani în care trebuie să se negocieze condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE, chiar dacă nu şi toate evenimentele legate de acordul de colaborare între Regatul Unit şi UE”, a explicat prim-ministrul.

”În 2019, la sfârşitul preşedinţiei noastre, vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, deci vom asuma preşedinţia într-o perioadă de campanie electorală la nivel european”, a susținut Cioloș. El a mai adăugat că tot în perioada respectivă vor fi discuţii intense asupra perspectivelor financiare ale UE pentru exerciţiul financiar post 2020, dar şi finalul de mandat al Comisiei Europene, implicând astfel o perioadă ”încărcată din punct de vedere al consistenţei legislative”.

”Este o perioadă de oportunităţi pe care România va trebui să le valorifice. Este oportunitatea de a asuma un leadership european, de a demonstra arăta şi în calitate de stat membru care îşi asumă pentru prima dată această preşedinţie, la 12 ani de la aderarea la UE, România poate să dovedească viziune europeană”, a subliniat Dacian Cioloș.

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

GENERAL

Pașaportul românesc, unul dintre cele mai „mobile” pașapoarte de la nivel mondial, potrivit Indicelui Henley Passport

Published

on

© Calea Europeană

Pașaportul românesc este unul dintre cele mai „mobile” pașapoarte de la nivel mondial, potrivit Indicelui Henley Passport, situându-se pe locul 17 în clasamentul privind accesibilitatea globală, relatează RFI

Pentru unii oameni, un pașaport este un portal către lumea întreagă. Pentru alții, aceasta este o, însă, o barieră în calea libertății de călătorie pe care o caută. 

Potrivit Indicelui Henley Passport, de 16 ani cel mai riguros și sofisticat instrument de măsurare a accesului în alte țări de la nivel global, paşaportul japonez se clasează în 2021, pentru al 4-lea an consecutiv, pe primul loc. Franţa pierde două locuri şi se regăseşte pe poziţia a 6-a în timp ce România este pe un onorabil loc 17 mondial. Astfel, cu un paşaport nipon se poate intra fără viză 191 de țări. Locul 2 mondial este ocupat de Singapore, cu 190 de „porți”, iar locul trei revine la egalitatea Germaniei și Singapore, cu 189 de posibilităţi de călătorie fără viză. Franţa este pe locul 6 mondial, alături de Irlanda, Olanda, Portugalia şi Suedia. Paşapoartele acestor ţări permit voiaje fără viză în 186 de state diferite. Americanii urmează imediat după, pe locul 7. In fine, pe locul 17 mondial regăsim paşaportul românesc care deschide porţile la 172 de ţări în timp.

La codul clasamentului Henley se află Afganistan, al cărui pașaport asigură călătorii fără viză doar în 26 de ţări.

Acesta depășește un clasament simplu al pașapoartelor pentru a vă oferi o imagine aprofundată a libertății individuale de călătorie, inclusiv țările pe care le puteți accesa și cu ce tip de viză, schimbările suferite de pașapoarte în ultimii 16 ani, comparații între pașapoarte, explicații privind nivelul de acces al unui anumit tip de pașaport și tipul de documente suplimentare care ar îmbunătăți mobilitatea individuală. 

Clasamentul nu ține cont de restricțiile de călătorie impuse de pandemia de coronavirus. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN26 mins ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.4 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac4 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi21 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.23 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

INTERNAȚIONAL1 day ago

COVAX: Germania trimite peste 600.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 în Abidja și Ghana – Africa

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending