Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă seară că din martie se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vor putea fi emise vize Schengen, după ce Austria a confirmat, prin vocea ministrului de interne, acordul politic cu România și Bulgaria privind intrarea celor două țări în zona de liberă circulație, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat sâmbătă seară, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.

“Am promis, am făcut! Acum este oficial: din martie, se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vom putea emite vize Schengen. După 13 ani de eşecuri şi umilinţe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest proces!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Ministerul austriac de Interne a anunțat sâmbătă finalizarea negocierilor pentru elaborarea unui text juridic obligatoriu privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen aerian, după discuțiile care au avut loc în această lună cu miniștrii de Interne din cele două țări. Decizia a fost salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

România şi Bulgaria au anunţat pe 27 decembrie că au ajuns la un acord politic cu această ţară pentru a beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian, problema frontierelor terestre fiind amânată pentru mai târziu. 

Context

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil și aprobând, în schimb, intrarea Croației. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei, cerând monitorizări suplimentare din perspectiva securității frontierelor și a respectării statului de drept.

Pe parcursul anului 2023, după o perioadă în care România și-a rechemat ambasadorul de la Viena, discuțiile au continuat, iar Bucureștiul și Sofia au implementat proiecte-pilot în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a demonstra, din nou, capacitatea celor două țări de a gestiona frontierele externe.

Deblocarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen vine ca urmare a unui roller-coaster politico-diplomatic în ultimele luni. La finele lunii septembrie, compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil a creat “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României” și Bulgariei, în speță aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

Deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 5 decembrie, tema aderării celor două țări la Schengen nu a fost supusă la vot, la o săptămână distanță, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

În mod concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

Ulterior, la o reuniune a Forumului Salzburg, care reunește miniștrii de interne din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Bulgaria și România, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu (PNL) a precizat că discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie.

Subiectul a ajuns și la cel mai înalt nivel, în marja summitului Consiliului European din 14-15 decembrie de la Bruxelles. Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”, neexcluzând posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar. Șeful statului a adoptat o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.

În marja summit-ului european de la Bruxelles, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul țării care asigură președinția Consiliului UE, spaniolul Pedro Sanchez, au reafirmat că instituțiile europene vor lucra până în ultima clipă pentru primirea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Un semnal de optimism a apărut și după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” de președinta Comisiei Europene privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.

În acest siaj și-a făcut loc și modificarea de poziție din partea Olandei, care a decis, la nivel guvernamental și parlamentar, să sprijine și intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, lăsând Austria în postura singurei țări care se mai opunea extinderii spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România.