Corespondență din Bruxelles
Președinta Parlamentului European Roberta Metsola și-a exprimat joi speranța că summitul Consiliului European de joi și vineri va fi”în sfârșit” cel în care statele membre ale UE vor permite României și Bulgariei să intre în spațiul Schengen fără frontiere.
Metsola a făcut aceste declarații la sosirea la Consiliul European de iarnă de la Bruxelles, un summit crucial pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, ajutorul pe termen lung pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro și revizuirea cadrului financiar multianual.
“Spun asta la fiecare Consiliu European. Ne dorim o decizie pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Nu pot să cred că suntem la Consiliul European la finalul anului 2023 și încă discutăm despre accesul cetățenilor români și bulgari în spațiul Schengen“, a spus Metsola.
Metsola a adăugat că, în opinia sa, Uniunea Europeană este mai aproape ca niciodată de un acord privind politica de migrație și că este optimistă că acesta ar putea fi soluționat înainte de încheierea mandatului Spaniei în fruntea președinției Consiliului, la 31 decembrie.
Președintele Klaus Iohannis a adoptat miercuri o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.
Șeful statului a susținut declarații de presă înainte de participarea sa la summitul UE – Balcanii de Vest și la summitul de iarnă al Consiliului European, unde a precizat că va susține integrarea europeană a Balcanilor de Vest, va pleda pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova și pentru identificarea unui echilibru bugetar pentru finanțarea noilor priorități care să nu implice reduceri ale fondurilor pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
“Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers așa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pozitiv pentru intrarea României în Schengen. De atunci, toată lumea negociază pe absolut toate palierele”, a spus președintele.
El a citat “o oarecare flexibilizare a poziției austriece”, însă a precizat că “mai este cale lungă și este nevoie de multe negocieri și multe discuții“.
“Aici intervin sigur ministerele – Externele, Internele – și Reprezentanța noastră din Bruxelles, care s-a implicat exemplar în toate discuțiile. Dar nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis.
Totodată, șeful statului a ținut să puncteze că nu exclude posibilitatea organizării unui Consiliu JAI extraordinar pentru o decizie privind intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, dar cu condiția necesară a identificării unui “compromis acceptabil”.
“Nu avem semnale nici de la alte state că s-ar opune unei intrări în Schengen din partea României. Este, pe de altă parte, cunoscut faptul că noi suntem tratați momentan, așa este procedura, la pachet cu Bulgaria și acest lucru complică negocierile, fiindcă ele sigur se vor purta cel puțin în trei sau în patru, dar în foarte puține situații negocierile se vor purta în bilateral, cum se spune direct”, a mai indicat el.
Președintele Iohannis a criticat și abordările apărute privind scenariile de compromis.
“Nu se discută în timpul negocierilor chestiunile care se negociază. Doar unii fac asta și își prezintă pretențiile în fața jurnaliștilor, pe urmă vin la negocieri. Noi nu facem așa, noi mergem la negocieri și pe urmă prezentăm rezultatul”, a conchis el.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.
În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.
Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.
Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.
Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.
