Cătălin Predoiu, despre aderarea la Schengen, după Forumul Salzburg: Discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a evidențiat marți, într-o declaraţie de presă după Forumul Salzburg, progresele în discuţiile despre aderarea României la Schengen şi afirmă că există o mare diferenţă faţă de acum câteva luni, bază “pe care se poate construi”.

“Am avut, pe parcursul acestor luni precedente, discuţii complicate şi ele rămân în continuare discuţii complicate, dar, în acelaşi timp, clar există o mare diferenţă faţă de acum câteva luni de zile. Eu nu vreau să evaluez dacă e mult sau e puţin, este altceva, e ceva pe care putem construi, pe care putem continua. Eforturile care se fac şi de către delegaţia noastră şi de către delegaţia bulgară şi delegaţia austriacă, dar în acelaşi timp şi de către Comisie şi Preşedinţia spaniolă în acest cadru de discuţii, dar şi eforturile care se fac de către alţi colegi din alte state membre, care susţin aceste discuţii, sunt îndreptate tocmai în direcţia de a obţine un rezultat palpabil, concret, în luna decembrie şi în anul 2023“, a spus Predoiu, într-o declaraţie de presă susținută cu ocazia Forumului Salzburg organizat în Slovenia și publicată pe pagina personală.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Ministrul a anunţat că a avut discuţii legate de posibilităţile tehnice de a lua o decizie în luna decembrie. Predoiu a abordat cerinţele impuse de Austria şi a menţionat că acestea nu sunt “condiţii”, ci “măsuri adiacente”.

El a explicat că “România aplică aceste proceduri” în conformitate cu “criteriile Schengen şi Acordului Dublin”.

Ministrul a menţionat, legat de temerile legate de transferul migranţilor ilegali din Austria, că acest lucru se referă doar la cei înregistraţi iniţial în România.

“Este vorba de a proceda la retrimiterea acelor cetăţeni care au intrat prin România, au fost înregistraţi în Romania, în EURODAC sau în SIS – Sistemul Schengen şi mai departe au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturaţi în Austria şi constataţi că sunt în stare de migraţiune ilegală, pe regulile existente, sunt trimişi în ţara de unde au venit, adică în România. Nu e vorba de nicio altă procedură. (…) Anul acesta vorbim de 120 de cetăţeni”, a mai spus demnitarul român.

El confirmă că România respectă deja criteriile Schengen, fără necesitatea de măsuri suplimentare. “Discuţiile sunt pozitive şi aduc progrese,” a încheiat Predoiu.

Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

În acest timp, premierul bulgar Nikolai Denkov a respins ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen, reafirmând angajamentul Bulgariei numai faţă de regulile europene.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare