Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat vineri, la finalul ultimului Consiliu European al anului, că ar dori să vadă România şi Bulgaria în spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Premierul spaniol întăreşte astfel o declaraţie a ministrului său de interne Fernando Grande-Marlaska, care a declarat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie, când votul privind extinderea Schengen cu cele două ţări a fost scos de pe ordinea de zi, că ţara sa va face tot posibilul pentru a realiza acest deziderat până la sfârşitul anului.
“Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple”, a declarat atunci Grande-Marlaska.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut joi, la Bruxelles, o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”.
“Negocierea pe Schengen rămâne complicată. Am încheiat acum 4 minute o întâlnire informală, la care ne-a invitat doamna Von der Leyen, președinta Comisiei. A participat cancelarul austriac, premierul bulgar și eu, împreună cu șerpașii noștri (n.r. – consilierii pe domeniul afacerilor europeni). A fost o discuție bună, într-o atmosferă pozitivă, dar am putut cu toții să ne dăm seama că mai este mult de negociat până când ajungem la o concluzie care este evident satisfăcătoare pentru toate părțile, fiindcă nu pot să-mi imaginez o decizie care este satisfăcătoare pentru o parte şi complet nesatisfăcătoare pentru altă parte. Deci, nu vreau să intru în detalii, suntem în negocieri, suntem în discuții, mai e de discutat”, a arătat şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute după ce Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina.
Cu o zi în urmă, șeful statului adoptase o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.
“Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers așa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pozitiv pentru intrarea României în Schengen. De atunci, toată lumea negociază pe absolut toate palierele”, a spus președintele. El a citat “o oarecare flexibilizare a poziției austriece”, însă a precizat că “mai este cale lungă și este nevoie de multe negocieri și multe discuții“.
Între timp, Olanda a anunțat că este este de acord și cu aderarea Bulgariei la Schengen, Austria rămânând singura țară care se mai opune intrării României și Bulgariei în zona de liberă circulație.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene. În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Cu toate acestea, Austria nu dorește să negocieze aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre în cursul anului 2024, au declarat surse politice pentru CaleaEuropeană.ro după întrevederea care a avut loc joi la Bruxelles între președintele Klaus Iohannis, premierul bulgar Nikolai Denkov și cancelarul austriac Karl Nehammer la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întrevederea a avut drept scop să-i demonstreze cancelarului austriac că este absolut necesar ca o decizie privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen să nu se limiteze la frontierele aeriene, ci să existe un termen clar pentru aderarea și cu frontierele terestre.
Mai mult decât atât, Austria “a regresat în poziția sa, nemaidorind să discute aderarea cu frontierele terestre în cursul anului viitor și nici conexiunea între intrarea cu frontierele aeriene și cea cu frontierele terestre”, arată sursele politice citate.
O astfel de evoluție pare să indice un gest de deschidere mimat din partea Austriei. Gestul, care se rezumă strict la frontierele aeriene, este considerat “insuficient” de către România, au transmis sursele citate.
Potrivit surselor, întrevederea a avut ca miză să îi transmită cancelarului austriac mesajul că trebuie “să existe un termen clar, cât mai apropiat în 2024”, pentru accederea României și a Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.
În acest context, motivația Austriei pare a fi aceea de disloca migranți de pe teritoriul său, aceasta fiind una din condițiile puse pentru decizia pentru aderarea cu spațiul aerian.
Atât România, cât și Bulgaria, își doresc un mecanism clar pentru ca aderarea la spațiul Schengen cu frontierele aeriene să fie urmată de o accedere cu granițele terestre. Atât Comisia Europeană, cât și România, consideră că o decizie privind deschiderea spațiului aerian pentru Schengen nu poate lăsa incertă aderarea cu spațiul terestru.
