Parlamentul European propune un plan al UE pentru combaterea crizei forței de muncă din sectorul sănătății

Parlamentul European a votat în această dimineață un raport referitor la un plan al UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății prin care solicită dezvoltarea unui plan european pentru abordarea crizei forței de muncă din sănătate, cu accent pe deficitul de personal, retenția profesioniștilor, condițiile de muncă și sustenabilitatea sistemelor de sănătate, informează un comunicat oficial al PE. 

Documentul a fost votat cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. Acesta nu reprezintă legislație obligatorie, ci stabilește poziția Parlamentului și formulează solicitări către Comisia Europeană și statele membre.

Un milion de lucrători suplimentari în domeniul sănătății

Parlamentul solicită Comisiei Europene o strategie ambițioasă pentru creșterea forței de muncă din domeniul sănătății cu cel puțin un milion de persoane în următoarea perioadă bugetară multianuală (2028–2034).

Pentru a crește numărul profesioniștilor din domeniul sănătății, eurodeputații propun măsuri pentru atragerea mai multor tineri către profesiile din sănătate, fonduri pentru burse, cooperare transfrontalieră și măsuri specifice pentru garantarea unei remunerații echitabile și a stabilității locului de muncă.

Condiții de muncă mai bune

Lucrătorii din domeniul sănătății ar trebui să beneficieze de o remunerație echitabilă, sprijin pentru sănătatea mintală și siguranța locului de muncă, susțin eurodeputații.

Aceștia subliniază necesitatea unei educații și formări de înaltă calitate pentru personal și solicită sprijin pentru specialitățile rare și pentru rolurile de practică avansată ale asistenților medicali.

Protejarea stării de bine a personalului din prima linie reprezintă o prioritate majoră, potrivit eurodeputaților, în condițiile în care unul din trei medici și asistenți medicali se confruntă cu probleme de sănătate mintală.

Eurodeputații solicită instituirea unui cadru obligatoriu care să recunoască nivelurile nesigure de personal drept un risc profesional, incluzând mecanisme de control al volumului de muncă și stabilirea unor raporturi medic–pacient și asistent medical–pacient, precum și măsuri pentru reducerea poverii fizice, psihologice și administrative cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății.

Mai multe fonduri pentru sănătate

Parlamentul subliniază necesitatea unei finanțări adecvate pentru susținerea sistemelor de sănătate, inclusiv prin creșterea finanțării publice și utilizarea strategică a fondurilor UE, precum și prin majorarea alocărilor și utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate acestui domeniu.

Utilizarea inteligenței artificiale pentru sprijinirea sistemului de sănătate

Deși îngrijirea acordată față în față ar trebui să rămână elementul central, eurodeputații recunosc beneficiile soluțiilor digitale de sănătate, precum telemedicina și diagnosticarea asistată de inteligența artificială, inclusiv pentru sprijinirea zonelor rurale, unde deficitul de personal este deosebit de acut.

În acest scop, lucrătorii din domeniul sănătății ar trebui să beneficieze de competențele digitale esențiale și de formare în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale.

„Spitalele, centrele de asistență medicală primară și serviciile de îngrijire pe termen lung se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza deficitului de personal, epuizării profesionale, îmbătrânirii populației și creșterii nevoilor de asistență medicală. Aceasta nu este doar o problemă legată de forța de muncă — este o chestiune de siguranță a pacienților, de acces egal la servicii medicale și de reziliență pe termen lung a sistemelor noastre publice de sănătate. Avem nevoie de acțiuni concrete și trebuie să depunem eforturi reale pentru a reduce exodul de personal medical”, a declarat Loucas Fourlas (PPE, Cipru), raportor al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

„Viitorul sistemului european de sănătate depinde de capacitatea noastră de a investi în oameni. Profesioniștii din domeniul sănătății reprezintă coloana vertebrală a sistemelor noastre de sănătate, iar combaterea deficitului de personal trebuie să devină o prioritate strategică pentru Europa. Trebuie să facem profesiile din sănătate mai atractive, să consolidăm parcursurile de educație și formare și să creăm condițiile care să permită profesioniștilor talentați să rămână și să se dezvolte în cadrul sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Ruggero Razza (ECR, Italia), raportor al Comisiei pentru sănătate publică.


UE se confruntă cu un deficit sever de personal în domeniul sănătății: în 2022, deficitul era de 1,2 milioane de lucrători, iar până în 2030 este estimat un deficit de aproape un milion de lucrători în regiunea europeană, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în condițiile în care schimbările demografice și creșterea nevoilor de îngrijire pe termen lung amplifică cererea pentru servicii de sănătate.

Printre riscurile generate de deficitul de personal se numără afectarea siguranței pacienților, supraaglomerarea serviciilor de urgență, timpii lungi de așteptare și întârzierea diagnosticării.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare