Olanda a declarat vineri că este de acord cu aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen, transmite Reuters, precizând că anunțul a fost făcut de Ministerul Justiţiei olandez, punându-se astfel capăt opoziţiei de lungă durată a Olandei faţă de intrarea Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie.
De asemenea, Willemijn van Haaften, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, a făcut un anunț într-o postare pe platforma „X” (ex-Twitter).
“Mă bucur să anunț că astăzi guvernul a informat Parlamentul cu privire la sprijinul său pentru aderarea Bulgariei la Schengen. Țările de Jos și-au exprimat deja sprijinul pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pentru România în decembrie 2022. Felicit ambele țări pentru munca bine făcută!”, a scris el.
Happy to announce that today the 🇳🇱 government informed the Parliament of its support for Schengen accession of Bulgaria. NL already expressed its support for full application of Schengen acquis to România in December 2022. My congrats to both countries for the good work done! 🥳
— NL in Romania 🇳🇱🇷🇴 / Amb Willemijn van Haaften (@NLinRomania) December 15, 2023
Anterior în cursul zilei de vineri, premierul bulgar Nikolai Denkov afirmase la Bruxelles că aşteaptă ca parlamentul olandez să-şi ridice veto-ul privind aderarea ţării sale la Schengen în zilele următoare.
Guvernul olandez a avut o şedinţă vineri şi o decizie privind extinderea Schengen va fi înaintată legislativului pentru aprobare finală, a explicat Denkov. “Am parcurs un lung drum pentru a face acest lucru posibil”, a declarat şeful guvernului bulgar, potrivit Agerpres.
În acest context, singura ţară care ar trebui să îşi schimbe poziţia şi să accepte aderarea României şi a Bulgariei – care îndeplinesc tehnic criteriile necesare – la Schengen este Austria. Viena s-a pronunţat în ultimul an împotriva extinderii spaţiului de liberă circulaţie, invocând faptul că acesta nu este funcţional întrucât în centrul şi vestul Europei ajung numeroşi migranţi neînregistraţi.
Atât Bucureștiul, cât și Sofia așteaptă de mai bine de un deceniu să adere la spațiul fără vize al UE, Austria stârnind furie în ambele țări atunci când a blocat aderarea lor în decembrie anul trecut, remarcă Politico Europe.
De altfel, președintele Klaus Iohannis și premierul bulgar s-au întâlnit joi seară cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre viitorul ambițiilor acestor țări în ceea ce privește spațiul Schengen.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.
În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Austria nu dorește să negocieze aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre în cursul anului 2024, au declarat surse politice pentru CaleaEuropeană.ro după întrevederea care a avut loc joi la Bruxelles între președintele Klaus Iohannis, premierul bulgar Nikolai Denkov și cancelarul austriac Karl Nehammer la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întrevederea a avut drept scop să-i demonstreze cancelarului austriac că este absolut necesar ca o decizie privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen să nu se limiteze la frontierele aeriene, ci să existe un termen clar pentru aderarea și cu frontierele terestre.
Mai mult decât atât, Austria “a regresat în poziția sa, nemaidorind să discute aderarea cu frontierele terestre în cursul anului viitor și nici conexiunea între intrarea cu frontierele aeriene și cea cu frontierele terestre”, arată sursele politice citate.
Atât România, cât și Bulgaria, își doresc un mecanism clar pentru ca aderarea la spațiul Schengen cu frontierele aeriene să fie urmată de o accedere cu granițele terestre. Atât Comisia Europeană, cât și România, consideră că o decizie privind deschiderea spațiului aerian pentru Schengen nu poate lăsa incertă aderarea cu spațiul terestru.
Conform surselor citate, această abordare a României este întemeiată pe convingerea președintelui Klaus Iohannis că trebuie sprijiniți mai ales românii care, în număr foarte mare, vin sau pleacă în străinătate cu mașina și care stau cu orele în trafic și la graniță, precum și transportatorii.
