Comisia Europeană a răspuns unei solicitări caleaeuropeana.ro privind posibilele sancţiuni din partea UE pentru România, după ce mii de cetăţeni din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul de vot în cadrul alegerilor prezidenţiale.
“Uniunea Europeană nu este un super poliţist al tuturor cazurilor din Europa ce privesc drepturile fundamentale” a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE, pentru caleaeuropeana.ro.
Legislaţia UE doar o completează pe cea naţională, a răspuns purtătorul de cuvânt, la întrebarea redacţiei privind posibile sancţiuni din partea UE, după ce românilor din diaspora le-a fost încălcat un drept fundamental – dreptul la vot.
“Carta drepturilor fundamentale a UE se adresează în primul rând instituţiilor UE şi se aplică statelor membre în mod obligatoriu doar atunci când măsurile naţionale pun în aplicare dreptul UE. Drepturile fundamentale trebuie să fie asigurate de către judecătorii naţionali, sub jurisdicţia legilor naţionale, în primă instanţă” a susţinut Bertaud.
Peste 360.000 români din diaspora au votat la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, faţă de peste 161.000 în primul tur, cei mai mulţi votanţi înregistrându-se în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franţa şi Germania, conform datelor BEC.
CE SANCŢIUNI PUTEA RISCA ROMÂNIA PENTRU ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA VOT AL ROMÂNILOR DIN DIASPORA?
Parlamentul European a cerut, la începutul acestui an, Comisiei Europene să instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum sunt democraţia şi statul de drept, să se aleagă cu sancţiuni inclusiv de inghetare a fondurilor comunitare.
Solicitarea apare într-o rezoluţie adoptată în februarie 2014, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, cu 312 de voturi la 244 şi 27 de abţineri.
“Este timpul ca UE să pună în practică mecanisme care să asigure corecta aplicare a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care să rămână valide şi după intrarea în UE. Instrumente de monitorizare şi sancţionare trebuie să fie create în acest sens, implicand instituţii ale UE, statelor membre şi corpuri de experţi precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Consiliul Europei”, a declarat raportorul Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE (liberali), atunci când a fost adoptată rezoluţia
Răspunzând solicitării caleaeuropeana.ro, Comisia a prezentat modalitatea în care a răspuns excutivul european solicitării PE de a institui acest mecanism:
COMISIA EUROPEANĂ, GARDIANUL valorilor UE
Comisia Europeană a adoptat un cadru în vederea abordării ameninţărilor sistematice la adresa statului de drept, valabil pentru toate cele 28 de state membre ale UE, potrivit unui comunicat al executivului european.
Acest nou cadru privind statul de drept va fi complementar procedurilor de infringement (atunci când legislaţia UE a fost încălcată) şi Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, care permite suspendarea dreptului la vot în cazul unei „încălcări grave şi persistente” a valorilor Uniunii Europene de către un stat membru.
Noul cadru stabileşte un instrument de avertizare timpurie care să permită Comisiei să iniţieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept.
Dacă nu se găseşte o soluţie prin intermediul acestui cadru nou creat, articolul 7 din Tratat va rămâne în ultimă instanţă, modul de soluţionare a unei crize şi de a asigura respectarea valorilor UE.
Printre caracteristile noului cadru privind statul de drept, Comisia Europeană enumeră egalitatea dintre statele membre: cadrul se va aplica în acelaşi mod pentru toate statele membre şi având în vedere aceleaşi criterii, reprezintă un instrument de avertizare timpurie pentru a face faţă ameninţărilor la adresa statului de drept. Nu în ultimul rând, CE precizează că joacă un rol central în aceast nou cadru ca gardian independent al valorilor UE.
Mai multe detalii aici.
CUM VA FI APLICAT MECANISMUL:
.
.
Comentariile sunt închise.