Partidul conservator aflat la putere în Polonia a anunțat joi un proiect de lege care aduce ușoare modificări asupra controversatelor reforme din justiție și care au provocat o reacție fermă din partea Comisiei Europene și retragerea unei legi a Holocaustului, contestată la nivel internațional.
Anunțul a fost făcut de Marek Ast, un deputatul al partidului Dreptate și Justiție (PiS), aflat la guvernare, potrivit Politico Europe.
“Am luat această decizie pentru a răspunde așteptărilor Comisiei Europene (…) Sperăm că acest lucru va pune capăt conflictului … este un gest din partea noastră”, a declarat Ast.
Astfel, în condițiile în care criticile privind reformele poloneze vizează în special independența sistemului judiciar față de clasa politică, proiectul PiS limitează puterea ministrului Justiției de a demite un președinte sau vicepreședinte de tribunal.
O astfel de decizie nu va putea fi luată de ministrul Justiției decât cu acordul colegiului tribunalului, o instanță aleasă, de asemenea, de magistrați si de Consiliul Național al Magistraturii (KRS).
O altă măsură răspunde preocupărilor Bruxellesului privind vârsta de pensionare a judecătorilor. Vocile critice argumentau că această măsură, care stabilea o diferență între femeile judecător (60 de ani) și bărbați (65 de ani), are ca obiectiv plecarea accelerată a judecătorilor considerați ”incomozi” de către putere.
Acum proiectul de lege prevede aceeași vârstă de pesnionare, 65 de ani, pentru ambele sexe, femeile având opțiunea de a se pensiona la vârsta de 60 de ani, dacă doresc.
Totodată, președintele va fi cel care decide dacă un judecător poate să își exercite funcția după vârsta de pensionare, nu ministrul Justiției, așa cum era prezentat inițial în reforme.
Opozitia denunță măsurile catalogându-le simple ”cosmetizări”, argumentând că deja un mare numar de președinti de tribunale au fost înlocuiți de conservatori atunci cand au preluat controlul asupra KRS.
Totodată, Biroul procurorului general al Poloniei a declarat că legea Holocaustului este parţial neconstituţională. Legea avea ca scop apărarea imaginii Poloniei la nivel internaţional, dar a fost criticată de Israel, Ucraina şi SUA.
Biroul procurorului general a publicat comunicatul pe site-ul Curţii Constituţionale, care a fost solicitată de preşedinte să verifice constituţionalitatea legii.
Conform documentului, pedepsirea unor fapte săvârşite în afara ţării, care nu încalcă legile ţării unde sunt comise, este neconstituţională pentru că reprezintă o „intervenţie excesivă”.
De asemenea, în raport se arată că legea este „disfuncţională”, că ar putea avea „efectele opuse faţă de ce s-a intenţionat” şi ar putea „submina autoritatea statului polonez”.
Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.Comisia Europeană a făcut marți un apel către guvernul de la Varșovia să transmită răspunsul Poloniei la recomandările executivului european în situația statului de drept în contextul în care la 20 martie, a expirat termenul limită de 90 de zile acordat Poloniei după decizia de activare a articolului 7 din Tratatul UE.
Comisia Europeană a decis la 20 decembrie, anul trecut, să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. În decizia sa, executivul european a oferit guvernului polonez un termen de 90 de zile pentru aplicarea recomandărilor, termen care a expirat pe data de 20 martie.
În contextul reformei justiției din România, care a atras critici din partea Comisiei Europene, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans a precizat că executivul european nu dorește activarea Articolului 7 în cazul României şi a încurajat autorităţile române să aplice recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Conform articolului 7 din tratatul UE activat de Comisia Europeană la 20 decembrie anul trecut, procedura ulterioară necesită o decizie din partea Consiliului UE, cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, privind ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Totodată, înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.
Ce conține recomandarea Comisiei Europene?
Recomandarea privind statul de drept adoptată pe 20 decembrie a venit în completarea a trei recomandări anterioare, adoptate la 27 iulie 2016, 21 decembrie 2016 și 27 iulie 2017, și propune Poloniei următoarele:
1) să amendeze legea Curții Supreme și să elimine procedura extraordinară de apel, care include posibilitatea de a reconsidera hotărâri judecătorești definitive luate cu ani în urmă; legea cu privire la Consiliul Național al Justiției, să nu încheie mandatul judecătorilor membri și să asigure faptul că noul regim de numire continuă să garanteze alegerea membrilor de către colegii lor;
2) să amendeze sau retragă legea privind organizarea instanțelor judecătorești ordinare, în special pentru a elimina noul regim de pensionare pentru judecători, inclusiv competențele discreționare ale ministrului justiției de a prelungi mandatul judecătorilor și de a numi și elibera președinții de instanțe;
3) să restabilească independența și legitimitatea Tribunalului Constituțional, garantând faptul că judecătorii, președintele și vicepreședintele acestuia sunt aleși în mod legal și asigurându-se că toate hotărârile sale sunt publicate și aplicate pe deplin;
4) să se abțină de la acțiuni și declarații publice care ar putea submina în continuare legitimitatea sistemului judiciar.
.
