Faptul că România, Spania şi Cipru sunt aproape de luarea unei decizii de a nu participa la summitul informal al liderilor Uniunii Europen cu țările din Balcanii de Vest care va avea loc pe 17 mai la Sofia reprezintă un mare sprijin pentru Serbia şi arată că UE nu poate avea o poziţie unită, a declarat luni ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, relatează agenţia Tanjug.
Potrivit şefului diplomaţiei de la Belgrad, cele trei ţări sunt împotriva denumirii ”Balcanii de Vest în format de Şase”, deoarece aceasta înseamnă că pune pe toţi pe picior de egalitate, chiar dacă cei şase participanţi nu au acelaşi statut, şi doresc ca grupul să fie denumit ”Balcanii de Vest”, explică Agerpres.

”Acest lucru ne apără de o cerere din partea UE de a recunoaşte Kosovo, care nu este recunoscut de către cinci state membre ale UE”, a afirmat Dacic, referindu-se la România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia, care au refuzat să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilateral de către Pristina în 2008, încheie sursa citată.
Chestiunea relațiilor dintre Serbia și Kosovo s-a regăsit și pe agenda reuniunii bilaterale de la București de pe 8 martie dintre președinții Klaus Iohannis și Aleksandar Vucic.
Atunci, președintele sârb a cerut ”sprijinul personal al omologului român” pentru a susține ”calea europeană a Serbiei” și pentru găsirea unei soluții pentru independența Kosovo.
De cealaltă parte, președintele Klaus Iohannis, cel care ar trebui să reprezinte România la summitul UE – Balcanii de Vest, a precizat că este dispus să se implice pentru a găsi o soluție ”în acord cu reglementările internaționale”, precizând că problematica Kosovo are o ”valență foarte specială în calea europeană a Serbiei și a întregii zone”.
”Toți oficialii europeni au fost foarte clari: aderarea Serbiei la Uniune se va petrece numai în condițiile în care relația dintre Serbia și Kosovo este clarificată și clară. (…) Niciodată nu se va găsi o soluție care să satisfacă 100% pentru toată lumea. Pentru a găsi o soluție în acord cu reglementările internaționale, m-am declarat dispus și dornic să mă implic”, a precizat atunci președintele.
De normalizarea relațiilor bilaterale dintre Serbia și Kosovo depinde aderarea lor la Uniunea Europeană, așa cum a transmis și Bruxelles-ul. Aflat într-un turneu în Balcani în luna februarie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat că Serbia ar putea adera la Uniunea Europeană până în anul 2025, singura condiţie fiind rezolvarea disputei cu Kosovo.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a deschis la finalului anului trecut două noi capitole de negociere privind aderarea Serbiei, în cadrul cărora Belgradul și UE vor negocia dreptul societăților comerciale și relațiile externe. Serbia, care a început discuțiile de aderare în 2014, a deschis 12 din cele 35 de capitole și a închis două până în prezent.
La Consiliul European din 22-23, liderii UE au formulat și ambiția summit-ului informal de la Sofia între Uniune și Balcanii de Vest, aceștia „reafirmând perspectiva europeană a regiunii”.
.




