Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri pe vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, aflat în vizită oficială în România, context în care șeful statului și omul numărul 2 din administrația Erdogan de la Ankara au discutat despre cooperarea în regiunea Mării Negre, contribuția Turciei la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic și “principalele evoluții de interes de pe agenda NATO și la nivel internațional”.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, președintele Klaus Iohannis a exprimat, cu prilejul întrevederii, aprecierea pentru substanța și dinamica dialogului politico-diplomatic bilateral, axat pe dezvoltarea continuă a Parteneriatului Strategic România-Turcia, pe toate palierele sale, inclusiv prin inițiativa lansării Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt dintre cele două țări, care va dezvolta formatul reuniunilor comune de guvern și în cadrul căruia vor fi stabilite prioritățile cheie în domeniile strategice de interes comun.

Very good discussion today with Türkiye VP @_cevdetyilmaz on concrete ways for further boosting our excellent economic cooperation & connectivity, within our #StrategicPartnership 🇷🇴🇹🇷. Underlined the strategic importance of the #BlackSea & our efficient cooperation within #NATO. pic.twitter.com/8UBo3Rae8x

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 26, 2024

Șeful statului și vicepreședintele Turciei au salutat nivelul excelent al cooperării economice, Turcia fiind principalul partener comercial al țării noastre din afara Uniunii Europene și prima destinație extra-comunitară a exporturilor românești.

Președintele Klaus Iohannis a încurajat, în continuare, investițiile turcești și a arătat că oportunitățile oferite de piața din România pot contribui la atingerea potențialului deplin pe acest palier.

În planul cooperării în domeniul securității, Klaus Iohannis a exprimat aprecierea pentru contribuția Turciei la consolidarea posturii Aliate de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO și la Marea Neagră, inclusiv prin participarea la misiuni de Poliție Aeriană Întărită pe teritoriul României.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, totodată, buna funcționare a Grupului Naval de Deminare în Marea Neagră România – Turcia – Bulgaria, inițiativă care reprezintă un model de cooperare eficientă în regiunea Mării Negre și între statele aliate riverane.

Citiți și

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

De asemenea, Iohannis și Yilmaz au avut un schimb de opinii despre principalele evoluții de interes de pe agenda NATO și la nivel internațional, precum și despre pregătirea rezultatelor Summitului aniversar al NATO de la Washington, D.C.

În ceea ce privește situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu, președintele Klaus Iohannis a subliniat că trebuie evitată escaladarea violenței, fiind necesară coordonarea eficientă a eforturilor internaționale în vederea avansării către o pace durabilă în regiune, când condițiile o vor permite.

Șeful statului a reafirmat sprijinul țării noastre pentru consolidarea cooperării UE-Turcia și a salutat eforturile pe care Turcia le întreprinde pentru găzduirea unui număr mare de refugiați, exprimând sprijinul pentru continuarea cooperării în materie dintre UE și Turcia.

Liderul chinez Xi Jinping a declarat că SUA și China ar trebui să fie „parteneri mai degrabă decât adversari”, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken, în Marea Sală a Poporului din Beijing, relatează Politico și CNN.

Întâlnirea, care a avut loc în ultima zi a vizitei de trei zile a lui Blinken în China, are loc în contextul în care cele două țări încearcă să continue să-și stabilizeze relațiile dificile și să extindă comunicarea – inclusiv în ceea ce privește o serie de dispute, de la tehnologie la Taiwan.

„China ar dori să vadă o SUA încrezătoare, deschisă și prosperă. Sperăm că Statele Unite vor vedea dezvoltarea Chinei într-o lumină pozitivă”, a declarat Xi pentru Blinken.

„Odată ce această problemă fundamentală va fi rezolvată… relațiile sino-americane se vor îmbunătăți cu adevărat și vor avansa”, a spus el. „China și SUA ar trebui să fie parteneri, mai degrabă decât adversari; să se ajute reciproc să reușească, mai degrabă decât să se rănească reciproc.”

Comentariile lui Xi vin în contextul în care oficialii chinezi se arată iritați de acțiunile pe care Washingtonul le-a luat în numele securității naționale în fața unei Chine din ce în ce mai asertive, dar pe care Beijingul le consideră ca fiind menite să îi suprime dezvoltarea. Printre acestea s-au numărat controale americane asupra exportului în China de bunuri de înaltă tehnologie care ar putea avea utilizări militare, precum și restricții asupra investițiilor americane în anumite sectoare de înaltă tehnologie din China.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege care ar putea duce la interzicerea la nivel național a platformei de socializare TikTok dacă ByteDance, compania mamă chineză a acesteia, nu o vinde – legislație pe care Beijingul a criticat-o anterior.

Blinken i-a comunicat lui Xi că SUA s-au „angajat să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China și „să trateze în mod responsabil diferențele noastre, astfel încât să nu avem nicio eroare de comunicare, nicio percepție greșită și niciun calcul greșit”.

Printre exemplele de progrese recente pe care Blinken le-a citat se numără „restabilirea comunicării între militari, combaterea traficului de droguri și reflectarea în comun asupra viitorului inteligenței artificiale”.

Întâlnirea lor a avut loc după cinci ore de întâlniri față în față între Blinken și omologul Wang Yi, pe care ambele părți le-au caracterizat ca fiind „substanțiale și constructive”.

Totuși, Wang a fost, de asemenea, clar cu privire la tensiunile puternice care există încă între cele două superputeri ale lumii. La începutul întâlnirii lor, Wang a declarat că China și SUA se confruntă cu o alegere între stabilitate și o „spirală descendentă”.

„Ar trebui oare China și Statele Unite să păstreze direcția corectă de a merge înainte în condiții de stabilitate sau să se întoarcă la o spirală descendentă? Aceasta este o întrebare majoră care se află în fața celor două țări ale noastre și ne testează sinceritatea și capacitatea”, a declarat Wang lui Blinken în timpul unei întâlniri la Casa de Oaspeți de Stat Diaoyutai, după ce a afirmat că legăturile dintre SUA și China „încep să se stabilizeze”.

„Ar trebui oare ca cele două părți ale noastre să ghideze cooperarea internațională împotriva problemelor globale și să obțină câștiguri pentru toți? Sau să se angajeze în rivalitate și confruntare – sau chiar să alunece în conflict, ceea ce ar fi o pierdere pentru toți?”, a spus el, vorbind prin intermediul unui interpret.

În timpul unei întâlniri ulterioare cu ușile închise, Wang a acuzat SUA că „iau măsuri nesfârșite pentru a suprima economia, comerțul, știința și tehnologia Chinei” și că au exagerat cu îngrijorările recente legate de „supracapacitatea” industrială a Chinei care inundă piețele globale.

„(Măsurile SUA) nu sunt) concurență loială, ci reținere, și nu elimină riscuri, ci creează riscuri”, a spus el, potrivit unei redactări a presei de stat chineze.

În comentariile adresate lui Wang înainte de sesiunea cu ușile închise, Blinken a subliniat o „responsabilitate comună” între cele două țări pentru a se “asigura că suntem cât se poate de clari în ceea ce privește domeniile în care avem diferențe”.

„Sper că putem face progrese în ceea ce privește chestiunile asupra cărora președinții noștri au convenit că ar trebui să cooperăm, dar și să ne clarificăm divergențele, intențiile noastre și să ne spunem foarte clar unii altora care este poziția noastră”, a declarat Blinken.

Călătoria este cea mai recentă dintr-o serie de angajamente la nivel înalt care a inclus o întâlnire la nivel înalt între președintele Biden și liderul chinez Xi Jinping în California în noiembrie, după o perioadă de tensiuni imense.

Cele două părți au discutat, de asemenea, despre următorii pași în ceea ce privește angajamentele asumate de cei doi lideri cu privire la avansarea cooperării în domeniul combaterii narcoticelor, comunicarea între militari, discuții privind riscurile și siguranța inteligenței artificiale și facilitarea schimburilor interumane, a declarat Departamentul de Stat al SUA în urma întâlnirii.

Vorbind cu reporterii după întâlniri, Blinken a declarat că cele două țări vor purta primele discuții privind inteligența artificială și riscurile acesteia „în următoarele săptămâni”.

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce aceasta a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.