Corespondență de la Budapesta – Robert Lupițu
Cel de-al șaselea forum anual privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), inițiativă politică lansată de România și de Austria în anul 2008 și a doua strategie macro-regională din Europa după Strategia UE pentru Marea Baltică, se va desfășura miercuri și joi la Budapesta sub auspiciile președinției maghiare a SUERD, reunind aproximativ 1000 de participanți din 29 de state și din instituțiile Uniunii Europene.
Aproape jumătate dintre delegațiile ce vor lua parte la forumul desfășurat sub motto-ul “o regiune dunăreană sigură, conectată și prosperă” provin din trei țări: Ungaria (statul gazdă – 337), România (98) și Germania (94), iar Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și comisarul pentru cultură, educație, tineret și sport, Tibor Navracsics.
Forumul va fi deschis de către premierul maghiar Viktor Orban și va fi urmat de o sesiune plenară privind securitatea energetică în regiune la care participă ministrul delegat pentru afaceri europene din România, Victor Negrescu, ministrul integrării europene din Serbia, Jadranka Joksimović, ministrul energiei din Ungaria, András Aradszki, ministrul adjunct pentru integrare europeană din Ucraina, Natalija Bojko și ministrul adjunct pentru mediu și energie din Croația, Ivo Milatic și directorul general pentru energie din cadrul Comisiei Europene, Dominique Ristori (agenda completă este disponibilă aici).
Discuțiile de pe parcursul celor două zile de dezbateri vizează securitatea energetică regională, dezvoltarea infrastructurii regionale, implicarea țărilor non-UE în consolidarea SUERD și viitorul strategiilor macro-regionale post-2020 alături de oportunități de finanțare.
“O regiune dunăreană sigură, conectată și prosperă”: motto-ul ce prefațează forumul unei strategii ocolite de impuls politic
Devenit document cu valoare strategică prin decizia Consiliului European din 24 iunie 2011, SUERD cuprinde teritorial bazinul hidrografic al Dunării și reprezintă o inițiativă la care participă 14 state: 9 state membre UE (Austria şi România – state iniţiatoare, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – la nivel federal şi landurile Bavaria şi Baden-Württemberg, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi 5 țări ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, R. Moldova şi Ucraina).
Sub motto-ul deja menționat, ”forumul din acest an va sublinia diferitele provocări legate de securitatea energetică, dezvoltarea transporturilor, problemele legate de conectivitate și posibilitățile de finanțare, iar întrebarea cheie căreia îi trebuie oferit un răspuns va fi legată de transformarea angajamentelor politice în politici și măsuri operaționale”, argumentează organizatorii care anunță o prezență extrem de diversă alături de cele 14 țări cuprinse în bazinul hidrografic al Dunării, inclusiv delegații din SUA, Marea Britanie, Franța sau Belgia.
În contextul oportunităților de dezvoltare din punct de vedere al infrastructurii de transport, dar și al aspectelor privind securitatea energetică, Forumul din acest an este primul care trebuie să răspundă celui mai recent raport al Comisiei Europene pentru strategiile macro-regionale la nivelul UE, inclusiv SUERD.
“Fără a ține seama de rezultatele inițiale promițătoare, SUERD ar avea de câștigat de pe urma unei serii de măsuri politice și operaționale specifice, cum ar fi cele legate de integrarea suplimentară în infrastructura de transport și energetică, măsurile de combatere a poluării apelor, riscurile naturale, politicile privind piața comună a forței de muncă și educaționale, măsuri privind competitivitatea, în special pentru IMM-uri și măsuri care abordează provocările demografice și exodul de creiere. Dimensiunea securității este încă importantă, întrucât administrațiile publice necesită în continuare o consolidare a capacităților. În plus, în ultimii doi ani, au apărut noi provocări, de exemplu, cele referitoare la fluxurile de migrație, securitatea globală și terorismul.
Impulsul politic a scăzut oarecum la nivel național, comparativ cu primii ani de activitate.
Întrucât strategia este un proces pe termen lung, continuitatea sprijinului politic rămâne vitală, în special prin furnizarea de capacități și resurse pentru punerea în aplicare a strategiei.
Capacitatea administrativă de a rezolva problemele de punere în aplicare și de a îmbunătăți cooperarea rămâne o problemă, în special pentru țările din afara UE. Acest lucru necesită în continuare un răspuns adecvat la nivel național și regional” (extras din raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE).
Cu toate acestea, unele din cele mai imporntate domenii în care SUERD a avut o contribuție reală se referă la agendele politicilor de vecinătate și de extindere ale Uniunii Europene, contribuind la intensificarea cooperării tematice cu cele cinci state participante din afara UE și la asigurarea stabilității în zonă prin intermediul unor rețele și parteneriate durabile.
Comisia Europeană remarcă că printre inițiativele relevante se numără crearea primei Grupări europene de cooperare teritorială cu o țară din afara UE (Ungaria-Ucraina) și instituirea unui nou sistem de coordonare în 2015, pentru a permite Moldovei să participe la strategie. Serbia a adoptat, de asemenea, o poziție activă în coordonarea în comun a două dintre domeniile prioritare ale strategiei.
Predarea ștafetei
La finalul celor două zile de sesiuni plenare găzduite la Budapesta – una dintre cele patru capitale europene traversate de fluviul Dunărea, Ungaria va preda Bulgariei președinția Forumului privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, țară care va deține în primele șase luni ale anului viitor și președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene.
Deținerea președinției Consiliului UE de către un stat aflat în bazinul hidrografic al Dunării poate constitui o oportunitate pentru a răspunde unei părți a provocărilor la care Uniunea este supusă și cărora le pot fi formulate soluții printr-o mai bună cooperare în regiunea Dunării în materie de securitate energetică, dezvoltare a infrastructurii și de aprofundare a relațiilor între UE și țările non-UE implicate în SUERD.
România și Strategia UE pentru Regiunea Dunării
Strategia UE pentru Regiunea Dunării continuă să se bazeze pe patru mari priorități ce vizează interconectarea regiunii, protejarea mediului, creșterea prosperității și consolidarea regiunii, cu varii domenii de acțiune și arii prioritare.
Toate acestea sunt coordonate la nivelul SUERD de diferite grupuri de câte două state. În raport cu Strategia Dunării, România este implicată în dezvoltarea modalităților de interconectare a regiunii și de protejare a mediului.
Astfel, alături de Austria, țară cu care a inițiat Strategia, România are în gestiune îmbunătățirea mobilității și multimodalității pe căi navigabile interioare.
Promovarea culturii și a turismului și a contactelor directe între oameni reprezintă un altă arie prioritară la nivelul SUERD coordonată de România, dar alături de Bulgaria.
În ceea ce privește protejarea mediului în regiunea Dunării, România și Ungaria gestionează împreună riscurile de mediu.
Conform MAE, beneficiile majore pe care Strategia le aduce României sunt: dezvoltarea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii localităţilor dunărene; obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de afaceri şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat; atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport, mediu şi energie, angrenarea actorilor din România într-un nou format de cooperare transnaţională, care va genera transfer de expertiză şi competenţe la nivelul administraţiei locale; contribuţia la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de investiţii ce revin României.
Creată iniţial sub imperativul „celor trei nu” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări – Strategia Dunării a fost pusă în faţa provocării de a se adapta pentru a-şi asigura modul de implementare a proiectelor prin valorificarea fondurilor europene existente.
Potrivit Comisiei Europene, SUERD a îmbunătățit în mod clar cultura cooperării, prin reunirea părților interesate și a sprijinit mai bună conectare a instituțiilor existente în vederea realizării schimbului de cunoștințe și de experiență.
