Președintele Statelor Unite, Barack Obama, găzduiește joi și vineri cel de-al patrulea și ultim summit privind Securitatea Nucleară, punct de referință al eforturilor comunității internaționale pentru neproliferare nucleară, combatere a traficului cu materiale nucleare și pentru descurajarea oricăror tentative de terorism nuclear.
Inaugurat de Barack Obama la Washington în 2010 și continuat la Seul în 2012 și Haga în 2014, Summit-ul Securității Nucleare își va atinge apogeul la Walter E. Washington Convention Center pe 31 martie-1 aprilie. Peste 50 de lideri ai lumii și ai diferitelor organizații internaționale, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, vor lua parte la evenimentul care își propune un nou pas important în prevenirea accesului la materiale vulnerabile și cu risc de transformare în componentă nucleară.
După ce România, prin fostul președinte Traian Băsescu, avertiza la precedentul summit (Haga 2014) asupra pericolului materialelor radioactive precum uraniul și posibilitatea ca acestea să ajungă în mâna teroriștilor, la plecarea spre Washington, Klaus Iohannis a subliniat că ”România se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc pe deplin angajamentele în domeniul securităţii nucleare, având un program nuclear clar și o conduită responsabilă“.
Summit-ul Securității Nucleare este reflecția unei politici globale împotriva terorismului, idee lansată de Barack Obama în timpul unui discurs ”în inima Europei” – la Praga (2009), când spunea că ”terorismul nuclear este cea mai extremă și periculoasă formă de amenințare la adresa securității globale”. Atunci el a anunțat un efort internațional pentru securizarea materialelor nucleare vulnerabile precum uraniul, contracararea piețelor negre și detectarea și interceptarea traficului de materiale ilicite.
Evenimentul din 2016: Peste 50 lideri mondiali reuniți la Washington. Rusia lipsește, la fel și Angela Merkel
La NSS 2016 vor participa alături de Barack Obama, lideri de pe întreg mapamondul reprezentând state precum Algeria, Argentina, Belgia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Gabon, Franța Georgia, Germania, Japonia, India, Iordania Israel, Finlanda, Marea Britanie, Mexic, Maroc, Olanda, Romania, Ungaria, Pakistan, Thailanda, Turcia sau Ucraina. Organizațiile internaționale care participă sunt ONU, Uniunea Europeană, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL.
Printre personalitățile internaționale care își vor intersecta agenda, discursurile și pledoariile în favoarea combaterii terorismului nuclear se numără Francois Hollande (Franța), David Cameron (Marea Britanie), Matteo Renzi (Italia), Xi Jinping (China), Narendra Modi (India), Justin Trudeau (Canada), Shinzo Abe (Japonia), Viktor Orban (Ungaria), Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Mark Rutte (Olanda), Mauricio Macri (Argentina), Federica Mogherini (Înaltul Reprezentant UE), Donald Tusk (Consiliul European), Ban ki-moon (ONU).
La eveniment ia parte și președintele României, Klaus Iohannis, care înaintea deplasării la Washington a subliniat cu fermitate ”Vreau ca mesajul României să se audă ferm de la Washington. România se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc pe deplin angajamentele în domeniul securităţii nucleare, având un program nuclear clar și o conduită responsabilă. Am considerat că reprezentarea României la cel mai înalt nivel la acest Summit este esențială și în acord cu rolul pe care țara noastră și l-a asumat în materie de securitate și cu participarea noastră la eforturile internaționale și acțiunile comune în acest domeniu. Pentru România, participarea la Summitul de la Washington reprezintă o chestiune de prestigiu, de consecvenţă şi de influenţă”.
Toate statele G7 vor fi prezent: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite. Grupul cunoscut drept cel al economiilor emergente – BRICS – va prezent prin Brazilia, India, China și Africa Sud.
Totodată, puterile nucleare ale lumii – China, Franța, India, Marea Britanie, Pakistan, Israel, Statele Unite – vor participa la eveniment. Din ultimele două formate invocate (BRICS și cel al puterilor nucleare) lipsește Rusia.
De altfel, Moscova va fi marele absent al reuniunii nucleare de la Washington. Kremlinul susține că precedentele trei summituri – la Washington (2010), Seul (2012) şi Haga (2014) – au condus la ”progrese semnificative” în securitatea nucleară, dar că ”participarea politică nu mai este oportună în prezent”. Pe acest filon de argumentații, Rusia a criticat și rolul predominant care este atribuit statelor gazdă ale reuniunilor (în speță SUA, Coreea de Sud și Olanda), în ceea ce reprezintă o ”o discriminare flagrantă a altor țări”.
Absența Rusiei a fost umplută cu scurte retorici. A existat o anumită ”lipsă de cooperare” în cursul pregătirilor pentru această reuniune la nivel înalt. Problema securității nucleare necesită ”eforturi comune” și că în timpul pregătirilor preliminare era necesar să fi fost luate în considerare interesele reciproce, este argumentul oferit de purtătorul de cuvânt al Kremlin-ului, Dmitri Peskov. Perspectiva de la Washington este alta: ”Credem că este o ocazie pierdută pentru Rusia mai presus de toate”, a spus Ben Rhodes, adjunctul consilierului președintelui Obama pentru securitate națională.
Printre liderii care nu vor lua parte la acest important summit se numără și cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Berlinul va fi reprezentat de ministrul Apărării, Ursula von der Leyen.
Obiectivul “zero” al ultimului Summit al Securității Nucleare
Potrivit unui anunț al Casei Albe, ultima ediție a Summit-ului Securității Nucleare se va concentra pe profilarea amenințărilor și pe acțiunile comune viitoare pentru a minimiza folosirea uraniului îmbunătățit, securizarea materialelor vulnerabile, combaterea traficului de materiale nucleare, detectarea și descurajarea tentativelor de terorism nuclear.
Rezultatele summitului includ și un comunicat care evidențiază progresul realizat și efortul care încă mai trebuie depus pentru a preveni terorismul nuclear. Liderii vor susține planurile de consolidare a instituțiilor internaționale care sprijină securitatea nucleară.
Obiectivul summitului vizează consolidarea arhitecturii securității nucleare globale care este comprehensivă, bazată pe standarde internaționale și care contribuie la consolidarea încrederii privind punerea în aplicare a securității nucleare de către națiuni, având drept rezultat scăderea stocurilor mondiale de arme nucleare.
”Nu ne putem permite să așteptăm ca un act de terorism nuclear să se întâmple pentru a lucra împreună la îmbunătățirea culturii securității nucleare, pentru a împărtăși cele mai bune practici ale noastre și pentru a ridica standardele securității colective”, menționează Casa Albă.
Summitul va beneficia și de o sesiune dedicată unei simulări bazată pe un scenariu prestabilit, similară celei de la Summitul din Haga, unde șefii de stat și de guvern vor viziona un videoclip ce prezintă un caz ipotetic de terorism nuclear (există și o componentă de utilizare de arme biologice/chimice și o conexiune a scenariului cu ISIL).
Este primul summit al Securității Nucleare la care Federația Rusă nu ia parte.
Eforturile privind securitatea nucleară și trei borne: Washington, Seul și Haga
Washington 2010: Lideri din 47 de țări și trei organizații internaționale au participat la prima ediție a NSS prin care s-au angajat să asigure securizarea materialelor nucleare de care dispun, consolidarea și reducerea utilizării materialelor în scopul producerii armelor și cooperarea comunității internaționale în vederea securității nucleare. (Mai multe detalii aici)
Seul 2012: Celor 47 de state participante cu doi ani urmă s-au mai adăugat încă șase: Azerbaijan, Danemarca, Gabon, Lituania, România, Ungaria. NSS din capitala Coreei de Sud a identificat 11 priorități pentru consolidarea securității nucleare și a prezentat acțiuni specifice în acest sens. (Mai multe detalii aici)
Haga 2014: Organizat în jurul emulației internaționale față de combaterea riscurilor la adresa securității nucleare, Summitul Securității Nucleare organizat în Olanda a urmărit intensificarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor precedentelor două ediții, care încă erau neimplementate. (Mai multe detalii aici) – Corespondența CaleaEuropeana.ro de la Summitul Securității Nucleare de la Haga
România și securitatea nucleară: trei summit-uri și eforturi diplomatice în cadrul ONU
Prin prezența președintelui Klaus Iohannis la Washington, România va lua parte la cel de-al treilea Summit al Securității Nucleare, înscriindu-și susținerea fermă pentru eforturile comunității internaționale în combaterea terorismului nuclear și securizarea materialelor vulnerabile, precum uraniu.
”România reconfirmă faptul că este un membru activ şi responsabil al grupului restrâns al statelor cu capacităţi nucleare relevante, posesoare ale întregului ciclu al combustibilului nuclear şi ferm angajate în promovarea arhitecturii globale de securitate nucleară şi de combatere a terorismului nuclear. Participarea la Summitul de la Washington este şi o chestiune de consecvenţă a acţiunii şi politicii naţionale în domeniul securităţii nucleare, precum şi de coerenţă în respectarea angajamentelor asumate în contextul mai larg al neproliferării, securităţii şi siguranţei nucleare”, a prefațat Klaus Iohannis participarea României la NSS 2016 de la Washington.
“Uraniul de la noi, ars in reactoarele de la Cernavoda, devine extrem de radioactiv. Dupa ce arde in reactor, uraniul devine extrem de radioactiv. Daca nu am avea securitatea necesara si acest uraniu ar ajunge pe mina teroristilor, s-ar putea fabrica, mai mici sau mai mari, bombe nucleare. S-ar putea fabrica echipamente extrem de periculoase pentru oameni. Oamenii nu realizeaza riscurile, de aceea un stat ca Germania si-a propus sa reduca productia nucleara”, afirma și fostul președinte, Traian Băsescu, la summit-ul precedent, cel de la Haga.
De asemenea, în primăvara anului 2015, România a asigurat președinția Comitetului Principal II al Conferinței de Evaluare a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP) fapt ce reconfirmă importanța eforturilor diplomației române la nivel multilateral, pe dosare de importanță majoră privind securitatea globală și neproliferarea armelor de distrugere în masă.
”TNP reprezintă fundamentul regimului de neproliferare şi singura opțiune viabilă. Romania susține dreptul fiecărui stat de a beneficia de folosirea pașnică a energiei nucleare, cu condiția respectării integrale a regimului de neproliferare şi a standardelor de securitate si siguranță nucleară. Evoluţiile din ultimii ani evidenţiază importanţa consolidării capacității Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de a detecta şi a reacționa în cazul nerespectării obligațiilor de neproliferare”, a declarat reprezentantul României la ONU, Ion Jinga, cu prilejul diferitelor alocuțiuni oficiale privind neproliferarea nucleară.
.
Comentariile sunt închise.