Corespondență de la Strasbourg, Robert Lupițu
Europarlamentarul PPE, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul privind Biroul Procurorului European a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro la studio-urile de presă ale PE de la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european, ocazie cu care a fost dezbătut și supus votului un raport interimar al regulamentului mai sus amintit.
Robert Lupițu (R.L.): Bună seara de la Strasbourg, doamnelor și domnilor! Ieri, 9 martie 2015, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European a votat raportul interimar al Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului European al cărui raportor este europarlamentarul PPE, doamna Monica Macovei.
Bună seara, doamna eurodeputat și mulțumim pentru acest interviu acordat pentru Calea Europeana.
Monica Macovei (M.M.): Bună seara. Vreau să explic pentru toată lumea.
R.L.: Acest lucru ne bucură și aș începe cu o primă întrebare: Ce înseamnă în mod concret acest birou al Biroului Procurorului European? Este o nouă imixtiune a supranaționalului în competențele exclusive ale statelor sau o măsură necesară?
M.M.: Este o măsură necesară. Oricum când am intrat în UE – iar România și românii au vrut să intre – o parte din suveranitate se cedează unde se iau decizii comune: pe competiție de exemplu, pe agricultură, pe fonduri sau pe spălare de bani unde sunt directive. Urmează directiva anti-fraudă cu fonduri europene. Da, nu este o cedare de suveranitate, ci o măsură eficientă, fiindcă ce avem astăzi – lupta împotriva fraudei cu fonduri europene – furt din banii europeni, adică din banii noștri nu e eficient, nici pedepsit, nici confiscat. Adică după foarte mulți ani în care avem instituții judiciare care își fac treaba diferit de la un stat membru la altul. În unele țări își fac treaba.Vorbesc de instituții judiciare în partea de anchetă. La noi este DNA exclusiv competent, în alte țări este poliția sau procurori. Deci, nu pe partea de instanță, ci pe cea de anchetă. Partea de anchetă este ineficientă. Dacă ne uităm la trimiterile în judecată, adică anchete finalizate cu inculpați trimiși în judecată, vedem că numărul este foarte mic. Spun acest lucru referindu-mă la toate statele membre. Și atunci nici nu confiști și nici nu recuperezi banii. Fraudele sunt de milioane de euro, anual. Uitându-ne la cifre vedem că problema este în statele membre. Sunt țări unde nu s-au făcut anchete de câțiva ani de zile. Atunci decizia este să faci un birou al Procurorului European, la nivel european și care atunci când procurorii din țara respectivă nu își fac treaba pe dosarele cu fraudă pe fonduri europene să preia cazul sau să intervină. Va exista un procuror european, șeful biroului național care va face parte din Biroul Procurorului European. El va fi un procuror din statul membru. La noi de exemplu, dacă menținem structura, va fi un birou de la DNA. Apoi, dacă ai un procuror X într-o țară care nu are nicio investigație și închide un dosar fără să lucreze pe el, atunci intervine Procurorul European și poate să mute dosarul.
”Procurorul European va ancheta și va trimite în judecată”
R.L.: În baza căror criterii poate Procurorul European să mute dosarul?
M.M.: Eu am dorit criterii mai concrete: dacă într-o anumită perioadă de timp nu face nimic sau nu ajunge la un rezultat sau când vine perioada de prescripție și vezi că nu a făcut nimic.
R.L.: Ca să se poată rezolva dosarul și apoi să se recupereze prejudiciul creat.
M.M.: Măcar să îl trimiți în judecată. Procurorul European asta va face: anchetă și trimitere în judecată la judecătorul din statul membru. Dacă fapta se întinde pe mai multe state membru, atunci decide Procurorul European care va fi instanța de judecată prin criterii de teritorialitate. Și la noi dacă ai infracțiune comisă și în Ialomița, în Giurgiu, în București și în Suceava se decide care e instanța competentă.
”România va avea un membru în Biroul Procurorului European”
R.L.: Sunt toate statele membre implicate în acest proces al înființării Biroului?
M.M.: Trei nu. Este vorba de Marea Britanie, Irlanda și Danemarca. Primele două au decis să nu participe la nicio decizie de peste un an zile pe justiție și afaceri interne, deci și să nu li se aplice. S-ar putea să se răzgândească între timp. Ei spun că au un sistem foarte bun, mai bun decât cel european. Eu nu spun că nu este bun, dar România de exemplu nu e în situația asta, avem un DNA funcțional dar per ansamblu, nu putem spune că nu vrem un Procuror European. El va lucra cu cei de acasă, va fi și un reprezentant al României în Biroul Procurorului European. Când ne referim la acest birou sunt 25 de persoane. Unul va fi șef, iar restul de 24 sunt din celelalte state membre.
R.L.: Cei patru adjuncți ai Procurorului European vor fi separați de cei 24 din statele membre?
M.M.: Nu.
R.L.: Deci patru dintre procurorii delegați naționali vor fi adjuncți?
M.M.: Deocamdată aceasta este propunerea.
”Pentru numirea Procurorului șef vom avea audieri și vot în Parlamentul European”
R.L.: Și cum se va face numirea Procurorului European într-o primă fază și apoi și a celor delegați naționali?
M.M.: În opinia mea, va fi o procedură pe care am cerut-o în acest raport prin care statele membre vor discuta și vor lua decizia, dar fără votul final al Parlamentului European nu pot adopta legislația. Numirea se face pe baza propunerii. Au fost state membre, dar nu pot da nume acum pentru că după aceea nu mai pot negocia cu ele care au spus: ”Noi vom trimite fiecare câte un nume de procuror și voi pe acela îl numiți”. Atunci am spus că nu este în regulă. Cine știe ce trimite fiecare guvern. Fiecare să trimită trei nume și apoi va fi un interviu în fața unor judecători, procurori sau alți specialiști juridici din statele membre selectați și apolitici. Și pot aplica și alți oameni din statele membre, nu numai cei trimiși de Guvern. Acest interviu va decide cine este trimis mai departe la Consiliu și la Parlament. Pentru procurorul șef am propus și vot în Parlamentul European și toată lumea este de acord și audiere, iar pentru ceilalți, până la 25, este numai vot. Este bine să ai un contact direct cu ei. De exemplu și pentru judecătorii de la Luxemburg nu avem audiere, dar tot votăm în Parlamentul European.
R.L.: Dar pentru Procurorul European va trebui să aveți o audiere.
M.M.: Da. De exemplu pentru membrii Biroului de Anti Fraudă la Curtea Europeană de Audit, statele trimit câte un reprezentant și noi facem audiere pentru fiecare, unde iarași trebuie să fie independenți. Ei trebuie să apere banii publici, nu interesele unui guvern. Deci este bine să ai contact cu ei, observi vechimea în domeniu, managementul și să știi ce este cu această fraudă. Când vezi un om față în față îți dai seama că e serios. Nu o să intrăm în detalii despre cum se anchetează sau chestiuni de genul.
”Procurorul European va elimina barierele cooperării judiciare”
R.L.: Referitor la asta, nu pot să nu mă gândesc la câteva chestiuni. Se spune că frauda oficială este undeva la 500 de milioane de euro, dar cea neoficială ar merge cam până la trei miliarde de euro. Va fi un fel de presiune pentru Procurorul European în momentul în care își va lua funcția în primire?
M.M.: Eu nu vreau să fie presiune. Aceea trebuie să existe pentru cei care nu își fac treaba. Altfel, ei trebuie să înțeleagă sistemul pentru că vor avea puteri mai mari. De exemplu, dacă ești de la Biroul de Fraudă DNA, din România și ești foarte eficient, dar ai un dosar complex care este peste graniță trebuie să faci o percheziție la Lisabona, o interceptare la Zagreb, atunci poți lua direct legătura prin Biroul Procurorului european. Acum folosim mijloace de cooperare judiciară, cu aprobări, cu comisii. Prin cooperea judiciară se fac mai greu aprobări și uneori e o chestiune de minute ceea ce tu ai nevoie. Procurorul European elimină aceste bariere.
R.L.: Va fi un instrument care va consolida cooperarea judiciară.
M.M.: Da. Un dosar eficient din România care merge bine și are nevoie să facă acte de investigații într-o altă țară va merge foarte repede. Va lua direct legătura cu procurorul european delegat de acolo și își va face actele de cercetare. Sau dacă se respectă regulile de procedură din statul membru. Procurorul delegat din Germania dacă vrea să facă un act de cercetare în România ia legătura imediat cu cel din România. Și vor fi mai mulți care lucrează. Noi îi zicem Biroul Procurorului European, dar nu vă imaginați că este doar unul. Dar la fel de bine îi ajută pe cei harnici și eficienți care se mișcă repede și îi va bate din umăr pe cei care țin dosare.
R.L.: Sau codași cum s-ar spune. Tot dumneavoastră spuneați că această instituție va fi una independentă și că va avea și un control democratic. Cum se vor realiza aceste două chestiuni?
M.M.: Exact ca la celelalte. Cum este Curtea de Justiție de la Luxemburg, unde este formată din judecători, iar noi îî votăm. Iar până acum a mers foarte bine Curtea. Depinde foarte mult de ce vor guvernele. Dacă vor trimite o listă cu trei prieteni… Dar fiecare dintre noi vom ști ce propun guvernele pentru că va fi o dezbatere publică.
”Președinția Consiliului a susținut și susține Regulamentul Procurorului European”
R.L.: Adineauri spuneați că nu o să dați numele statelor care încă sunt reticente. Există totuși state care îmbrățișează această propunere?
M.M.: Da, sigur că există.
R.L.: Și ne puteți spune?
M.M.: De exemplu am avut președinția italiană care a fost de acord și a insistat foarte mult pentru acest proiect. Președinția de acum este de acord, iar cea care urmează, Luxemburg este tot de acord. Adică susțin total. Contează foarte mult președinția UE pentru că țara care o are pune sau nu propunerea pe ordinea de zi a Consiliului.
R.L.: Și sperați ca Luxemburg-ul să-l pună pe ordinea zi?
M.M.: Da, am discutat. Am avut întâlnire cu ei. M-am întâlnit cu președinția italiană și cu cea letonă în decembrie și am discutat, de asemenea. Și am fost la Riga unde am discutat această propunere.
R.L.: Semnalele sunt pozitive?
M.M.: Am discutat cu miniștrii la Consiliul JAI. Sunt pozitive, dar e bine să le mai explici oamenilor pentru că în unele state au reacționat procurorii că nu este bine pentru independența lor. Și m-am întâlnit de exemplu la Riga și cu procurorul general al Letoniei și am vorbit și cu el. Cunoștea foarte bine problema.
R.L.: Se vehiculează deja vreun nume pentru cine va fi Procuror European sau este prea devreme având în vedere că raportul este unul interimar?
M.M.: Sper că partidele nu își fac calcule acum. E interimar pentru că nu este unul final. Ne-am grăbit cu acest raport ca să votăm ieri (n.r. 9 martie 2015) pentru că pe 12 martie este ședința Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Înainte ca acest Consiliu să se reunească în plenul său va trebui să trimitem punctul nostru de vedere, al Parlamentului European. Eu am scris acest raport de mult. Între timp s-a dus la toate grupurile politice și la statele membre. Între timp au mai apărut modificări pentru că în final vrem să se voteze. Dar întotdeauna trebuie să stabilim limite acceptabile. Suntem 750 de europarlamentari, dar am găsit variantele de negociere și cu grupurile și cu statele membre.
”Pentru a obține sediul instituției Guvernul României trebuie să facă pași”
R.L.: Despre sediul Biroului s-a discutat ceva? Este Bucureștiul în cărți pentru a fi sediul acestei instituții?
M.M.: Nu știu ce face Guvernul. Trebuie să facă pași, sunt state care fac pași în acest sens. Eu nu am auzit de România că face, prin ambasadorul nostru, șeful Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană. În România avem cea mai bună instituție anticorupție din Europa, dată ca exemplu de Comisia Europeană. Și a fost și un documentar despre DNA. Cine credea că nu ajungem aici…
”În România, Biroul Procurorului European va lucra cu DNA”
R.L.: Mă bucur că ați amintit de DNA. La nivelul opiniei publice există percepția că acest Birou al Procurorului European va putea să fie peste DNA? Care vor fi relațiile dintre aceste instituții ca să putem să delimităm?
M.M.: Am văzut deja titluri de genul acesta, și nu este adevărat. Instituția va lucra cu procurorii din țara respectivă.
R.L.: Cu procurorii care sunt pe probleme de fonduri europene.
M.M.: Da. Sau țările care nu au astfel de birouri, precum DNA în România să își facă. Dar ei vor trebui să raporteze către Procurorul European tot timpul și să hotărască cât timp țin un dosar: șase luni, un an. Dacă vezi că în șase luni nu s-a avansat cu dosarul, în orice țară ar fi, trebuie să iei măsuri. Asta vrem și noi: să nu mai stea dosare pe loc. Și banii românilor sunt în coșul acesta de bani europeni. Asta am spus și olandezilor, de exemplu. Dacă se fură în alte țări și nu se anchetează și nu se confiscă, cetățenii tăi au de suferit. La fel și cu românii cinstiți. Și ei au de suferit dacă se fură într-un alt stat membru și nu se recuperează banii. Și Germania este în favoarea acestui Birou pentru că a înțeles: nu e vorba că nu își fac treaba procurorii germani ci că în alte țări nu se întâmplă asta. Și este bine să ne asigurăm și pentru viitor. Din cotizația pe care o plătim la UE se duc bani și către fonduri europene care sunt direcționați către toate statele membre. Când se fură toți avem de suferit.
”De 8 martie am lucrat”
R.L.: Doamna Macovei, vă mulțumesc foarte mult pentru interviu. Vă dorim mult succes în încheierea acestui proces și ca raportul să fie aprobat. Pentru a încheia într-o notă primăvăratică – Cum ați sărbătorit de 8 martie?
M.M.: Vreau să mai spun ceva, ca să vedeți ce fac de 8 martie. A fost duminică, am lucrat: Regulamentul este de directă aplicabilitate. Am lucrat. În clipa în care noi îl adoptăm el a intrat în vigoare și nu trebuie să mai așteptăm ca statele membre să-l transpună în legislația națională.
R.L.: Deci, asta trebuie să reținem: odată ce Parlamentul și Consiliul vor decide înființarea Biroului Procurorului European, acesta va fi aplicat imediat. Vă mulțumesc foarte mult și o primăvară frumoasă!
M.M.: Mulțumesc la fel.
.
.
Comentariile sunt închise.