Premierul României, Viorica Dăncilă, a susținut astăzi un discurs în Parlamentul României în cadrul căruia a abordat stadiul procesului de pregătire pentru preluarea Președinției Consiliului UE, președinție pe care țara noastră o va deține în primele șase luni ale anului 2019 într-un moment delicat pentru UE, la sfârșitul unui ciclu electoral european.
Prim-ministrul a prezentat atât care sunt prioritățile UE, dar și cum se desfășoară pregătirile României, precizând că începând cu luna iulie România va urmări îndeaproape președinția Austriei pentru un bun exercițiu anul viitor: “România va acționa la Bruxelles de la 1 iulie 2018 precum o președinție din umbră, lucrând îndeaproape cu Austria pentru a prelua fără sincope procesele de negociere derulate la nivel comunitar cu scopul de a acționa eficient încă din prima zi a mandatului. Folosind expertiza instituțiilor europene, dar și a președințiilor anterioare, am demarat anul trecut programele de formare a celor peste 1500 de funcționari implicați în acest proces.”
Dintre priorități Viorica Dăncilă a scos în evidență consolidarea reputației țării noastre: “Pregătirea președinției trebuie să se facă nu numai prin definirea unor obiective, ci și prin acțiunile necesare realizării lor. Primul obiectiv este consolidarea statutului și reputației naționale a României ca stat membru al UE capabil să ducă la bun sfârșit responsabilități în urmărirea atingerii obiectivelor comune europene. Reputația României va fi influențată nu numai de ce obține pe perioada mandatului său, dar și de modul în care ajunge la acest rezultat. Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un înalt profesionalism în gestionarea provocărilor instituționale complexe, precum și abilități de negociere și de construire a compromisului în cadrul negocierilor în sistemul decizional european.”
Conform premierului, președinția României se va ghida după “principiile internaționale care are au marcat evoluția Uniunii Europene de-a lungul timpului”, punând “cetățeanul european în centrul construcției europene”: “România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte.”
Astfel, pe parcursul deținerii președinției Consiliului UE, țara noastră are setate patru priorități majore: “asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare și conectivitate; menținerea unei Europe sigure; consolidarea rolului global al UE și Europa valorilor comune.”
Pentru România este importantă și convergența pentru eliminarea disparităților de la nivelul regiunilor: “Dimensiunea socială ar trebui să reprezinte o componentă principală a oricărui efort de creștere a competitivității întregii UE și, astfel, să joace un rol important în toate politicile legate de piața internă.”
Guvernul României își propune să conecteze mai bine regiunile Europei printr-o mai sporită vizibilitatea strategiilor macro-regionale: “Asigurarea unei bune conectări a statelor din Europa Centrală și de Sud-Est cu alte regiuni europene poate fi atinsă inclusiv printr-o vizibilitate mai mare acordată strategiilor macro-regionale, respectiv prin relansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. În acest context, suprapunerea mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE, din primul semestru 2019, peste mandatul României la Președinția rotativă a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, între octombrie 2018 – octombrie 2019, oferă oportunitatea de a promova pe agenda UE valoarea adăugată a cooperării regionale și a dezvoltării coeziunii teritoriale, economice și sociale prin intermediul strategiilor macro-regionale, respectiv a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.”
Subiectul acțiunii externe a Uniunii Europene a fost și el abordat în cadrul discursului, punându-se accentul pe consolidarea colabărării dintre state: “Pentru eficiența acțiunii externe a UE, România va urmări consolidarea inițiativelor în derulare, care, între altele, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare ale UE precum, Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării – CARD, Fondul European de Apărare, Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, promovând un parteneriat mai strâns UE-NATO. O atenţie specială va fi acordată coordonării civil-militare, care reprezintă un domeniu de excelență al UE, ceea ce presupune continuarea activităților pe linia perfecționării capabilităților civile ale UE.
România va continua activitățile pe linia întăririi rezilienței, combaterii amenințărilor hibride și întăririi capacității de comunicare strategică, inclusiv de o manieră integrată.”
Problematica extinderii UE în Balcanii de Vest a fost atinsă de premierul Dăncilă în discursul său: “Pentru onorarea angajamentelor UE, România va acorda o atenție specială sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, prin imprimarea unui nou suflu politicii de extindere, respectiv prin sprijinirea eforturilor de reformă, democratizare și reconciliere a societății în Balcanii de Vest. Aceasta reprezintă o investiție în stabilitatea și prosperitatea regională, constituind un interes strategic în plan mai larg, pentru Uniune, dar și pentru România, ca stat în proximitatea imediată, bine plasat în a promova și susține eficient beneficiile multiple ale aderării la UE.”
România vrea să fie un facilitator de consens pe parcursul celor șase luni: “În exercitarea mandatului său, România va urmări asigurarea unei președinții eficiente, prin asumarea rolului de mediator imparțial și de facilitator de consens în îndeplinirea atribuțiilor legate de prezidarea lucrărilor Consiliului şi avansarea agendei europene”, a declarat premierul.
Totodată, România se angajează să promoveze valorile consacrate și să ajute la combaterea populismului, mai ales în contextul apropierii alegerilor europarlamentare: “Promovarea valorilor înscrise în Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democrația, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la combaterea discursurilor eurosceptice, populiste, naționaliste, rasiste, xenofobe și antisemite și asigura un sprijin real pentru proiectul european.”
La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră.
România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.
Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite “triouri”, potrivit sistemului introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program detaliat pentru 6 luni.
România va prelua Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, în trio cu Finlanda și Croația.
–
