Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Acestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.
Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită în timp real aici/ Harta interactivă a evoluției votului în secțiile din străinătate poate fi urmărită aici/ Cum votează românii din diaspora: rural vs. urban, femei vs. bărbați, în funcție de vârstă
UPDATE 23 noiembrie ora 09:00 – Evoluțiile celei de-a doua zi la urne în secțiile de votare din străinătate pot fi urmărite în continuare la: ? LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: A doua zi de vot continuă în diaspora. Cei mai mulți români votează în Italia, Marea Britanie și Germania
UPDATE ora 23:40 – Până vineri seară au votat în diaspora 111.764 de cetățeni români (dintre care 17.503 prin corespondență și 94.261 la secțiile de vot). Comparativ cu primul tur al al alegerilor prezidențiale din urmă cu două săptămâni prezența la vot este mai mare acum.
Pe 8 noiembrie, aproximativ 77.000 de cetățeni și-au exercitat votul la urne, la numărul acestora adăugându-se alți 25.000 care au votat prin corespondență, de asemenea o premieră.
(25.189 prin corespondență), față de 77.133 câți au votat în secții vinerea trecută la aceeași oră.
UPDATE ora 18:14 – Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, peste 70.000 de români au votat deja (53.099 la secțiile de votare din străinătate și 17.503 prin corespondență).
UPDATE ora 17:14 – Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, peste 60.000 de români au votat deja (43.366 la secțiile de votare din străinătate și 17.503 prin corespondență).
UPDATE ora 17:00 – Aproape 58.000 de români au votat în străinătate, printre care și procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi.
UPDATE ora 16:06 – Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale
UPDATE ora 14:20 – 18.522 de români au mers la urne până la această oră. În total, până la această oră, au votat 36.025 de cetățeni, inclusiv cei 17.503 care sunt volanți prin corespondență
Cei mai mulți votanți sunt în Italia, în Spania, în Republica Moldova și în Germania.
UPDATE ora 13:00 – Prezența începe să crească, odată cu deschiderea secțiilor de votare în majoritatea statelor europene. Până la această oră, au votat la secții peste 5.800 de români.
Prezența este totuși mai mică față de primul tur al algerilor, când la ora 13.10, de exemplu, votaseră deja peste 8.770 de români, informează Hotnews.ro.
UPDATE ora 12:00 – Peste 1.000 de români din străinătate au votat până la această oră la secțiile de votare. Prin corespondență au votat pentru turul al doilea 17.500 de români.
La secţiile de votare din afara României care s-au deschis deja pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat vineri până la 07:00 ora României peste 200 de alegători, informează Digi24 și Agerpres.
În total, până vineri dimineață (n.r – ora 09:28), au votat 17.790 de români, în condițiile în care 17.503 și-au exprimat dreptul la vot prin corespondență, potrivit Biroului Electoral Central.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.
Dreptul de vot poate fi exercitat la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării: cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Pot vota la alegerile prezidenţiale cetăţenii români care au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv; nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
În turul al doilea al scrutinului prezidenţial au rămas Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal şi Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat.
Care este rolul președintelui, potrivit Constituției
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Politica internă
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.
Politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)
Apărarea țării și securitatea națională
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)
Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.





