Discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la viitorul Uniunii Europene “conţine impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”, a reacţionat joi cancelarul german Olaf Scholz pe reţeaua X.

“Franţa şi Germania vor împreună ca Europa să rămână puternică. Discursul tău, Emmanuel, conţine impulsuri bune privind modul în care putem să obţinem aceasta. Împreună facem să avanseze Europa: politic şi economic“, a scris Scholz, în limbile franceză și germană, fapt ce a stimulat și un răspuns din partea liderului francez.

“Mulțumesc Olaf pentru sprijinul tău. Noi, Germania și Franța, vom continua să facem Europa să avanseze împreună. Trăiască Europa!”, a replicat Macron, tot în franceză și germană.

Merci cher Olaf pour ton soutien. Allemagne et France, nous continuerons de faire avancer l’Europe ensemble. Vive l’Europe ! https://t.co/Phgf3jMCFf

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 25, 2024

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

De altfel, în discursul său, liderul de la Paris a evocat și discursul lui Olaf Scholz din august 2022, de la Praga, dar și tratatele franco-germane de la Elysee din 1963 și de la Aachen din 2019, dar și angajamentul comun pe care împreună cu Olaf Scholz și l-a asumat, tot la Sorbona, în urmă cu un an la împlinirea a 60 de ani de la reconcilierea franco-germană.

În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul 2021 și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, și solicitând înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.

De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.

Ce i se reproșează lui von der Leyen?

Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”. 

© European Union, 2023

Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.

De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.

În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept  “o lipsă gravă de simț politic”.

Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

“Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

.@realDonaldTrump, don’t be intimidated by Putin. We aren’t.

Let’s get the facts straight.

The numbers speak for themselves.

EU contribution to Ukraine: €143 billion ($150 billion).

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Welcome back to Brussels, @Mike_Pence. Your presence is a testimony to the strong transatlantic unity that binds 🇪🇺 & 🇺🇸.
Our alliance has always risen to the occasion.
Today I support your call for the Congress to send a clear message to the Ukrainian people and to the world.… pic.twitter.com/XPfrPRHZOc

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 19, 2024

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită