Connect with us

INTERNAȚIONAL

COP26. Angela Merkel, îndemn către liderii lumii la ultima sa prezență pe un podium global: Trebuie și putem să punem în aplicare Acordul de la Paris

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel a deplâns luni, în cadrul Conferinței ONU privind clima de la Glasgow, faptul că obiectivele naționale de protecție a climei prezentate de statele semnatare nu sunt încă suficiente, ea pledând pentru stabilirea unui preţ pentru emisiile de CO2 și pentru instrumente rezonabile din punct de vedere economic pentru protecția climei. Ea s-a prezentat la summitul liderilor mondiali din cadrul COP26 cu un obiectiv puternic din partea Germaniei, prin care țara își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2045, cu cinci ani mai devreme decât Uniunea Europeană.

Merkel, care în 1995 a prezidat prima conferință de acest tip în calitate de ministru al mediului în Germania, s-a adresat celor 197 de națiuni negociază continuarea punerii în aplicare a Acordului de la Paris privind clima.

Aflată pe unul dintre ultimele podiumuri globale înainte de a se retrage din funcția de cancelar, Angela Merkel a declarat: “Trebuie și, mai mult de atât, putem să punem în aplicare Acordul de la Paris“.

Pe scurt, cancelarul german a propus ca aceia care emit noxe să plătească. “Demersurile statului nu sunt de ajuns”, a spus ea. 

“Cu toate acestea, comunitatea globală nu va face progrese doar prin activități guvernamentale. În schimb, este vorba despre o transformare cuprinzătoare a vieții noastre, a muncii și a economiei”, a spus Merkel, conform Bundesregierung.

Cancelarul a subliniat că stabilirea prețului pentru CO2 este un instrument adecvat și solid din punct de vedere economic pentru a încuraja industria și întreprinderile din întreaga lume să găsească cele mai bune și mai eficiente metode tehnologice pentru a atinge neutralitatea climatică.

Merkel a subliniat, de asemenea, obiectivul de a stopa pierderea pădurilor la nivel mondial până în 2030. Ea a declarat că Germania se va alătura, de asemenea, inițiativei Just Energy Transition Partnership (Parteneriatul pentru tranziția energetică echitabilă) – un proiect care are ca scop să ajute Africa de Sud să pună capăt producției de energie prin arderea cărbunelui.

În perioada premergătoare conferinței, summitul G20 de la Roma a transmis un semnal pozitiv, deoarece șefii de stat și de guvern au reafirmat obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Aceștia doresc să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius și să continue să depună eforturile necesare pentru a o limita la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.

Pentru a stopa încălzirea globală, Uniunea Europeană și-a setat obiective ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră, progrese vizibile în ceea ce privește punerea în aplicare concretă a protecției climei și angajamente pe termen lung pentru neutralitatea gazelor cu efect de seră până cel târziu în 2050. Uniunea Europeană a consacrat deja în legislație obiective mai stricte de protecție a climei. Ca o etapă intermediară, statele UE își propun să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de 1990.

Peste 120 de lideri mondiali, între care și președintele Klaus Iohannis, prezintă planurile țărilor lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul conferinței COP26 privind clima de la Glasgow, Scoția.

Printre marii absenți de la Summitul pentru Climă al ONU se numără președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, care se vor adresa participanților printr-un mesaj scris, respectiv video, dar și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui prezență nu a mai fost posibilă din cauza unor aranjamente de securitate nesatisfăcătoare.

Absența Rusiei și a Chinei de la eveniment este o mare lovitură dată speranțelor de a înregistra progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor globale. Această absență a fost taxată de președintele francez Emmanuel Macron care a îndemnat, în discursul său, ţările “cele mai mari emiţătoare” de CO2 care sunt în întârziere în ceea ce priveşte angajamentele lor “să-şi sporească ambiţiile în cele 15 zile” ale Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26), făcând aluzie la Rusia şi China.

China, care din 2006 este ţara care generează cele mai multe emisii de CO2 din lume, a anunţat că speră să obţină neutralitatea în privinţa carbonului în 2060, notează Agerpres.

În cadrul conferinței, premierul indian Narendra Modi a anunțat că India îşi propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Roma, că Rusia vrea să atingă neutralitatea în privinţa carbonului cel mai târziu în 2060 şi că, în următoarele trei decenii, intenţionează să reducă volumul emisiilor nete de CO2 sub cotele Uniunii Europene.

Cel mai important lider prezent la summit, președintele american Joe Biden, a încercat să-i asigure luni pe liderii lumii că SUA îşi vor respecta promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate până la sfârşitul deceniului, în timp ce gazda summitului, premierul britanic Boris Johnson, a făcut apel la liderii globali să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii”. ”N-a mai rămas decât un minut până la miezul nopţii pe ceasul apocalipsei”, a avertizat el în debutul conferinţei de la Glasgow.

Şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel participanţilor, avertizând că omenirea îşi sapă propria groapă. Oamenii ar trebui să renunţe să mai trateze naturea “ca pe o toaletă”. Guterres a mai solicitat statelor bogate să sprijine cu 100 de miliarde de dolari anual lupta ţărilor mai sărace de combatere a încălzirii globale. În ultimul deceniu, patru miliarde de oameni au suferit de pe urma catastrofelor naturale provocate de modificările climatice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”

Published

on

© European Union 2023

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis miercuri un mesaj cu prilejul marcării a 20 de ani de cel mai mare val de extindere din istoria Uniunii Europene, când zece state din Europa Centrală și de Est și din sudul continentului s-au alăturat UE.

“În urmă cu 20 de ani, astăzi a avut loc cea mai mare extindere a UE, care a cuprins 10 noi țări. Aceasta a făcut ca Uniunea să fie mai puternică și mai unită, a consolidat democrațiile și a protejat pacea. În timp ce Moldova urmează această cale, noi lucrăm pentru a asigura un viitor pașnic și prosper pentru toți cetățenii noștri”, a scris Sandu, pe X.

Mesajul său vine la două zile după o vizită la Bruxelles, unde Maia Sandu a pledat pentru începerea cât mai curând a tratativelor de aderare la UE. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Continue Reading

NATO

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

Published

on

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Continue Reading

JAPONIA

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

Published

on

© Thierry Breton/ X

Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.7 hours ago

Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025

U.E.7 hours ago

Miniștrii de externe german și polonez au marcat pe cele două maluri ale râului Oder 20 de ani de la aderarea Poloniei, la indigo cu predecesorii lor la 1 mai 2004

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”

U.E.10 hours ago

Eurostat: România, în primele patru țări din UE cu cele mai mici ponderi ale angajaților care lucrează minim 49 de ore pe săptămână

U.E.12 hours ago

“Este mai bine să fii în UE!”: La 20 de ani de la aderare, Donald Tusk promite că peste cinci ani Polonia va fi mai bogată decât Marea Britanie

U.E.14 hours ago

Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”

NATO16 hours ago

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

U.E.17 hours ago

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

POLITICĂ17 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre

COMISIA EUROPEANA2 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending