Connect with us

NATO

Acord istoric după 27 de ani: Atena și Skopje s-au înțeles privind numele Macedoniei. NATO anunță că se pregătește pentru aderarea Macedoniei la Alianță

Published

on

Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au ajuns marţi la un ”acord” istoric cu privire la numele Macedoniei, a anunţat premierul grec Alexis Tsipras, informează agențiile internaționale de presă, punându-se astfel capăt unei perioade de 27 de negocieri și creându-se premisele pentru ca Atena să renunțe la veto-ul său care blochează în prezent parcursul european și euro-atlantic ale Skopje-ului.

“Am veşti bune: cu puţin timp în urmă am ajuns la un acord cu prim-ministrul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei pe o chestiune care a fost în mintea noastră de mulţi ani”, i-a spus Tsipras preşedintelui grec Prokopis Pavlopoulos în timpul unei întâlniri televizate marţi după-amiază, precizează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

“Avem un acord, un acord bun care acoperă toate condiţiile impuse de Grecia”, a declarat Tsipras la finalul unei discuţii telefonice cu omologul său macedonean Zoran Zaev.

Noul nume al țării: Republica Macedoniei de Nord

Conform acordului, țara cunoscută la nivelul ONU drept Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) se va numi Severna Makedonija sau Republica Macedonia de Nord, relatează BBC.

Limba sa va fi macedoneană și poporul său este cunoscut sub numele de macedoneni (cetățeni ai Republicii Macedonia de Nord).

În mod semnificativ, premierii Tsipras și Zaev au fost de acord că noul nume va fi folosit atât pe plan internațional, cât și pe plan bilateral, astfel încât chiar și cele 140 de țări care recunosc numele Macedonia vor trebui să adopte și Macedonia de Nord.

NATO cere finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică

Obţinut după o dispută de 27 de ani, acest acord este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

FOTO: NATO

De altfel, într-o declarație remisă CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat acordul încheiat între prim-ministrii Tsipras și Zaev cu privire la soluționarea disputei numelui dintre Atena și Skopie.

Acest acord istoric este testamentul multor ani de diplomație răbdătoare și a dorinței acestor doi lideri de a rezolva o dispută care a afectat prea mult regiunea. Acum fac apel către ambele țări să finalizeze acordul la care au ajuns cei doi lideri. Acest lucru va sprijini Skopje pe calea sa de aderare la NATO. Și va contribui la consolidarea păcii și a stabilității în Balcanii de Vest mai larg”, a declarat Stoltenberg.

Disputa de până acum a costat aderarea Macedoniei la NATO, respinsă prin veto de Atena în 2008 în cadrul Summitului de la București. Grecia a blocat, de asemenea, și calea acestei țări balcanice către aderarea la UE.

Macedonia trebuia să primească invitația de aderare la NATO în anul 2008. Negocierile de aderare la UE ar putea debuta anul acesta

În ceea ce privește aderarea la NATO, Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Pe de altă parte, Macedonia speră să primească undă verde și de la Uniunea Europeană pentru începerea negocierilor de aderare în luna iunie, mai ales în condițiile în care Comisia Europeana a adoptat în luna martie strategia pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, iar președintele executivului european, Jean-Claude Juncker, s-a aflat zilele trecute într-un turneu fără precedent în regiune, avansând din nou termenul anului 2025 pentru extinderea UE prin aderarea țărilor din regiune.

Cei doi vecini, Grecia şi Macedonia, sunt implicaţi în disputa asupra numelui de când aceasta din urmă a devenit independentă în urma dezintegrării fostei Iugoslavii în 1991. Atena susţine că numele este strâns legat de istoria sa antică şi aparţine provinciei sale omonime de nord, acuzând Skopje de încercare de uzurpare a identităţii şi chiar a teritoriului său.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending