Connect with us

NATO

Adunarea Parlamentară a NATO cere aliaților să fie pregătiți să răspundă unei posibile amenințări din partea Rusiei

Published

on

Adunarea Parlamentară a NATO a solicitat  pe 30 mai aliaților să fie pregătiți pentru a răspunde unei posibile amenințări din partea Rusiei, a declarat, Michael Turner, președintele Adunării care reunește aproximativ 250 de parlamentari din cele 28 de state membre ale blocului militar, reuniți la Tirana, conform AFP, informează Adevărul.nato

Provocarea pe care o ridică Rusia este una reală și serioasă”, a menționat Turner. Declarația critică “folosirea forței de către Rusia împotriva vecinilor săi și tentativa de intimidare la adresa aliaților”.

 Potrivit declarației, NATO „nu are altă alegere decât să considere eventuala acţiune agresivă a Rusiei împotriva unui stat membru al Alianţei drept o potenţială ameninţare şi să adopte răspunsuri adaptate şi proporţionale”. Adunarea Parlamentară a solicitat aliaților să ofere garanții statelor aflate, cu precădere, la granița estică a NATO, care sunt îngrijorati că securitatea este amenințată.

 În ciuda suspendării aspectelor practice ale cooperării cu Rusia, ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea de către aceasta și susținerii oferite separatițtilor din estul Ucrainei, Alianța a anunțat că va avea discuții cu Rusia înainte de summitul NATO, programat pentru 8-9 iulie, la Varșovia.

NATO şi-a consolidat forţele de pe flancul de est, vizând în special o creştere a rapidităţii de reacţie în cazul unei repetări a unei crize precum cea din Ucraina. La summitul de la Varşovia, şefii de stat şi de guvern urmează să aprobe ultimele detalii ale acestei consolidări.

În cursul unei vizite de luni, în Polonia, Jens Stoltenberg a declarat că NATO transmite „un semnal clar oricărui potenţial adversar, potrivit căruia un atac împotriva Poloniei va fi considerat un atac împotriva Alianţei în ansamblu“. În aceste condiţii, el  a precizat că, la summitul din vară, Alianţa va oferi Poloniei şi celorlalte ţări de pe flancul estic, garanţiile cerute în faţa Rusiei.

Citiți și Vladimir Putin, avertisment la adresa României: ”V-aţi putea găsi în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”

Rusia a criticat desfășurarea unor elemente ale scutului american antirachetă în România și Polinia, considerându-l o amenințare la adresa securității statului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending