Președintele francez Emmanuel Macron dorește se lanseze o campanie a persuasiunii pentru a convinge țările UE să nu mai cumpere echipamente militare americane, ci pe cele franceze și europene, anunță Politico Europe.

Macron, care solicită de ani de zile direcționarea cheltuielilor de apărare către produsele UE, a declarat că dorește să convingă alte state europene care în prezent ”cumpără produse americane” să se orienteze către opțiuni locale.

”Intenția mea este să merg și să conving statele europene care s-au obișnuit să cumpere american”, a declarat el sâmbătă într-un interviu acordat mai multor media franceze, inclusiv Nice-Matin și Le Parisien.

”Celor care cumpără Patriot ar trebui să li se ofere noua generație franco-italiană SAMP/T. Celor care cumpără F-35 ar trebui să li se propună Rafale. Acesta este modul de a crește rata de producție”, a spus el.

Luna aceasta, Țările de Jos și Belgia au confirmat că vor cumpăra în continuare avioane de luptă F-35 de producție americană, în timp ce Portugalia ezită să înlocuiască avioanele sale de luptă F-16 de producție americană cu avioane F-35 mai moderne din cauza ”poziției recente a Statelor Unite, în contextul NATO”.

Macron a declarat că a cerut companiilor de apărare franceze să reducă birocrația și costurile pentru a deveni o opțiune mai atractivă, a relatat Nice-Matin.

Membrii europeni ai NATO au devenit și mai dependenți de armele americane, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Potrivit raportului SIPRI, ceilalți vânzători principali de arme pentru țările europene membre NATO sunt Franța, Coreea de Sud, Germania și Israel.

În perioada 2020-2024, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lume – majoritatea armelor provenind din SUA, Germania și Polonia.

Raportul vine în contextul în care țările europene se reînarmează masiv, pe fondul îngrijorărilor că administrația președintelui Donald Trump se apropie de Rusia și că garanțiile de securitate oferite de America Europei timp de decenii nu mai sunt fiabile.

Acest lucru a dus la apeluri în țările europene de a limita dependența de armele americane – de exemplu, economiștii germani au avertizat recent împotriva cumpărării avioanelor de luptă americane F-35.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța la începutul acestei luni un plan de reînarmare a Europei axat pe cinci piloni: eliberarea utilizării fondurilor publice pentru apărare la nivel național prin exceptarea cheltuielilor destinate apărării de la calcularea deficitului,  crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare, utilizarea bugetului UE, mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Politicile președintelui american Donald Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, a menționat vicepreședintele Băncii Centrale Europeane, Luis de Guindos, pentru publicația Sunday Times, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.

”Trebuie să ținem cont de incertitudinea contextului actual, care este mai mare decât era în perioada pandemiei. Ceea ce vedem este că noua administrație americană nu este foarte deschisă la continuarea multilateralismului, care este despre cooperarea între jurisdicții și găsirea de soluții comune la probleme comune. Aceasta este o schimbare foarte importantă, și o sursă importantă de incertitudine”, a spus Guindos.

Președintele american Donald Trump a declanșat un război comercial prin impunerea de tarife suplimentare de 25% asupra importurilor de oțel și de aluminiu.

Uniunea Europeană, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la aceste taxe suplimentare care afectează comerțul liber și a dezvăluit un pachet de retorsiune ce va viza produse americane precum băuturi alcoolice, motociclete și ambarcațiuni.

Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.

Între timp, comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, a avut o discuție telefonică cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick în încercarea de a înțelege mai bine partenerul american.

🇪🇺🇺🇸 Important exchange with U.S. Secretary @howardlutnick and Ambassador @jamiesongreer – a key part of better understanding each other. There’s a lot of work ahead but let’s stay focused and explore the best ways to move forward in the right direction.

— Maroš Šefčovič🇪🇺 (@MarosSefcovic) March 14, 2025

”Este încă mult de muncă, dar să rămânem concentrați și să explorăm cele mai bune căi de a avansa în direcția corectă”, a menționat Sefcovic într-un mesaj publicat pe platforma X.

Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, a declarat sâmbătă premierul Giorgia Meloni, în urma unei reuniuni virtuale organizată de Regatul Unit cu liderii țărilor gata să garanteze securitatea unui eventual armistițiu cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Șefa guvernului a confirmat că Italia intenționează că continue conlucrarea cu partenerii europeni și occidentali, precum și cu SUA, pentru a defini garanții de securitate credibile și eficace, reiterând că participarea națională la o eventuală forță militară pe teren nu este preconizată”, a anunțat guvernul italian într-un comunicat.

Mai mulți lideri ai țărilor europene, printre care și președintele interimar Ilie Bolojan, dar și cei ai unor state precum Canada, care asigură președinția G7, Australia, Ucraina sau lideri ai instituțiilor UE au participat la o reuniune organizată de prim-ministrul britanic Ker Starmer în vederea coordonării eforturilor lor pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, după ce partea ucraineană și cea americană au convenit în această săptămână, la Jeddah, în Arabia Saudită – țara care a găzduit un prim contact direct între reprezentanții SUA și Rusiei – un acord de încetare a focului de 30 de zile, față de care Putin a ridicat numeroase condiții pentru a-l accepta. 

Atitudinea președintelui rus a fost amplu criticată de partenerii occidentali ai Kievului, aceștia acuzând Kremlinul că doar urmărește să tragă de timp. 

Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer după videoconferința organizată la Londra.

”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de liderii țărilor ce au luat parte la evenimentul virtual.

Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.

În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.

În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.